Intercer – Poezii si editoriale

1773. RUGĂCIUNE PENTRU COPII
E timpul meu de rugă și iată, am venit,
Sunt fericită, Tată, eu știu că m-ai primit,
Pe mine, o păcătoasă, în camera de sus,
Eu pe altarul rugii și listele le-am pus.

Pe liste am trecut copiii noștri dragi,
Noi vrem să se întoarcă, la Tine să-i atragi,
Cu Tine i-am crescut, în templu i-am adus,
Dar i-a furat satana, în lume ei s-au dus.

S-au afundat în vicii și cred că le e bine,
Deși o știu cu toții, că bine e cu Tine,
Sunt prinși în mreaja lumii, s-au încurcat în ițe,
Ei știu că azi satana îi prinde-n multe fițe.

Suntem părinți și plângem și Ție ne rugăm,
Uniți ca unul, Tată, în rugă implorăm,
Să folosești nuiaua, așa cum Tu voiesti,
Dar din beția lumii pe ei să îi trezești.
Emilia Dinescu

1772. RUGĂCIUNEA NOASTRĂ
Am obosit pe cale, căci lumea obosește,
Iar noi trăim în lume, și orice om greșește,
Venim uniți în rugă și cerem îndurare,
Îți cerem cu credință a Ta eliberare.

Prin Tine și cu Tine începem săptămâna,
Ne prindem toți de mână, în rugă ne dăm mâna,
Suntem poporul Tău, suntem cu toții frați,
Noi știm că-n rugăciune nu suntem înșelați.

Ascultă ruga noastră și voia Ta să fie,
Noi vrem și cerem multe, îți cerem multe Ție,
Venim cu mulțumire, căci știm că împlinești,
Cu dragoste de Tată, Tu, bine ne dorești.
Emilia Dinescu

1771. ÎN CAMERA DE SUS
Suntem o grupă mică, dar cerem Duhul sfânt,
Dorim să stăm în rugă, cât suntem pe pământ,
Ducem o luptă grea, e timpul la sfârșit,
Satana este șmecher, nu vrea un grup unit.

În lanțul rugăciunii, noi știm, Tu ne-ai chemat,
E lanțul rugăciunii pe care l-ai format,
Tu ne-ai adus aici, de mână Tu ne ții,
Îți mulțumim din suflet, suntem ai Tăi copii.

În camera de sus e locul favorit,
Și noi, ca ucenicii, aici te-am întâlnit,
Am ascultat chemarea, aici vom sta mereu,
La întâlnirea noastră cu al nostru Dumnezeu.
Emilia Dinescu

1770. GÂNDURI ȘI DORINȚĂ
Afară este înnorat, o rază nu se vede,
Mă uit pe cer neîncetat, credința nu se pierde,
Eu știu, Cuvântul ni l-ai dat, curând ai să revii,
Suntem uniți în rugăciune, te așteptăm să vii.

Dorim cu disperare cerul, noi știm, avem o casă,
Te rog, să ne conduci mereu, satana nu ne lasă,
E timpul cernerii acum și este disperat,
El jubilează întotdeauna de un suflet înșelat.
Emilia Dinescu

1769. GÂNDURI
Distanța dintre două bătăi de inimă se numește har,
Harul lui Dumnezeu îți este dat și ție azi în dar,
Inima nu îți bate intermitent, ea bate tot mereu,
Viața nu e ecou, e darul suprem dat de Dumnezeu.

În așteptare, Dumnezeu veghează bătăile inimii tale,
Chiar dacă nu e soare, și e suspin și jale,
Dumnezeu e acolo, nu îl vezi, căci necazul estompează,
Dar El așteaptă în umbră, o revedere prin credință, oricine visează.

Dumnezeu stă lângă noi, niciodată nu s-a depărtat,
Noi, răzvrătiții, muritorii de pe cale am alunecat,
Distanța dintre două bătăi de inimă dovedește
Că Dumnezeu este cu noi, da, știm, El ne iubește.
Emilia Dinescu

1768. IUBIREA O FRUNZĂ CARE REFUZĂ SĂ CADĂ
Iubirea, o frunză care refuză să cadă,
Se teme de gerul ce este-n zăpadă,
Luptă cu îndârjire contra naturii,
Nu vrea ca să plece, să facă loc urii.

E vânt puternic, ca frunza iubirii să cadă,
Se stă-n așteptare, a ei cădere mulți doresc să o vadă,
Însă iubirea, cu îndârjire, se luptă mereu să reziste,
Asta nu înseamnă că-i este mereu bine, are și zile triste.

Atașament are frunza de cracă, de pom, prin el viețuiește,
Așa e iubirea, se agață de inimi, prin oameni trăiește,
Iubirea-i eternă, nu are sfârșit, e dar dumnezeiesc,
Și eu sunt o frunză, mă agăț de toate, doresc să iubesc.
Emilia Dinescu

1. 1766. DOUĂ FURTUNI CARE SE IUBESC
   Nu este haos între voi,
   Iubirea e un magnetism,
   Două furtuni care se iubesc,
   Un dans formează, dualism,
   Coliziune în plăcere,
   Intensitate cât mai mare,
   Două furtuni s-au întâlnit,
   Și-o avalanșă e să zboare,
   Nu este haos e iubire,
   Neprevăzută dar reală,
   Ce se transformă dintr-o dată,
   În dansul unei bori de vară.
   Emilia Dinescu

1765. SĂ-MI CURGĂ PRECUM IZVORUL
Să-mi curgă precum izvorul bunătatea în privire,
Să te reprezint pe Tine și să îngrop a mea fire,
Îmi doresc să am putere să fiu bună, orice ar fi,
Să curgă precum izvorul dragostea în veșnicii.

Să-mi curgă precum izvorul răbdarea și cu credința,
Căci așa se împlinește, așa vine biruința,
Să fiu blândă și umilă, îmi doresc întotdeauna,
Că blândețea-i de la Tine, eu cu Tine să fiu una.

Să-mi curgă precum izvorul bucuria Ta cerească,
Pacea Ta aș vrea să curgă și izvorul să tot crească,
Căci de este fără Tine, bucuria este seacă,
Iar pacea de nu-i divină în necazuri, ea chiar pleacă.

Să-mi curgă precum izvorul înfrânarea, curăția,
Căci sunt roadele jertfirii care aduc veșnicia,
Duhul sfânt îl cer rugă, ca izvor neprețuit,
Să-mi curgă precum izvorul, Duhul, eu sunt pregătit.
Emilia Dinescu

1764. DULCE RAZĂ DE IUBIRE
Când sunt tristă, nu doresc,
Nu doresc să mai trăiesc,
Dulce rază de iubire îmi trimite Dumnezeu,
Mă ia-n brațe când e greu.

Când mă zbat în suferință,
Simt cum piere a mea credință,
Dulce rază de iubire îmi trimite Duhul sfânt,
Îmi doresc să fiu puternic, să trăiesc pe acest pământ.

Când mă doare trupul meu,
Plâng, mă vait, cârtesc mereu,
Dulce rază de iubire mă mângâie ca balsam,
Și mă rușinez de mine, prea mult știu că eu cârteam.

Când sunt singură și plâng,
Plâng că-i greu pe acest pământ,
Dulce rază de iubire îmi trimite cerul tot,
Iar eu cânt de fericire, cum să spun că nu mai pot.

Dulce rază de iubire peste mine a venit
Dulce rază de iubire e cadoul dăruit,
Dulce rază de iubire eu primesc în ceasul greu,
Dulcea rază de iubire o dă numai Dumnezeu.
Emilia Dinescu

1763. RUGĂCIUNEA MEA
Încercare grea mi-ai dat,
Am cârtit și am oftat,
Dar Tu nu m-ai părăsit,
Strigătul mi-ai auzit
Și deși n-am meritat,
Tu, iarăși, m-ai ridicat.
Mila, bunătatea Ta,
Au ajuns în casa mea,
Mi-ai fost mâini în ceasul greu,
Așa cum mi-ai fost mereu,
Tu, mereu, m-ai susținut,
Chiar și atunci când am căzut,
Tu ai fost puterea mea,
Cum să spun că viața-i grea,
Fiecare avem de dus
Mai puțin decât Isus,
Căci în Biblie e scris,
E făgăduit, promis,
Că în ceasu-ntunecat,
Crucea El a ridicat,
Și în ceasul prăbușirii,
A venit timpul iubirii.
Vreau acum să-ți mulțumesc,
Cât aș vrea să nu cârtesc,
Să stau ancorat în Tine,
Că Tu ești mereu cu mine.
Te rog să îmi dai răbdare
În această încercare,
Chiar dacă nu e ușor,
Te am ca Mântuitor,
Chiar dacă îmi este greu,
Eu te am ca Dumnezeu,
Tu ești tot, eu sunt nimic,
Și mai multe nu mai zic,
Decât îți cer să mă ierți,,
Accept și vreau să mă cerți,
Orice s-ar întâmpla,
Vreau să stau la dreapta Ta,
Ajută-mă ca să spun,
În toate Domnul e bun,
Dă-mi răbdare și putere,
Ca să fac doar a Ta vrere,
Curând vine dimineața,
Voi striga frumoasă-i viața.
Emilia Dinescu