Să nu te-ngrijorezi!
Să nu te-ngrijorezi!
Să nu te-ngrijorezi când viata
Ţi-aduce multe neîmpliniri,
Atunci când norii grei şi ceaţa
Ţi-ntunecă planuri… gândiri,
Ce-ar fi fost demne înfăptuiri,
Opreşte-te, să aduni povaţa!
Să ştii că Domnul te veghează
Şi-ţi urmăreşte îndeaproape
Umblarea ta, deci priveghează,
Să nu ai drumul prin hârtoape!
De-ar fi să treci prin foc şi ape,
Mereu conştiinţa s-o ai trează!
De multe ori, pe-a vieţii cale
Problemele apar complicate,
Si-aşa-ţi vorbesc, inimii tale
Spunând că se vor rezolvate,
E timpul de-ai preda Lui toate
Şi chiar voinţa ta, voinţei Sale!
Şi-atunci, voinţa şi înfăptuirea
Ţi le va da El, spre împlinire,
Şi tot, ce-ţi arăta împotrivirea
Şi-o schimba locu-n fericire
Căci eşti părtaş la mântuire,
Prin Domnul ai neprihănirea!
Căci astfel El te-ndreptăţeşte
La Tronul cel de har şi milă,
Prin sângele Său ce vorbeşte
‘ N desăvârşirea-I cea umilă,
Care-a-mplinit şi-ultima filă
Din profeţii, cum se vesteşte.
Şi toate caestea, pentru tine,
Prin moarte,-a te recupera…
Din valea plângerii-n suspine
Să poată-n veci răscumpăra,
Când zile şi-ani, n-oi număra,
În viaţa, cu-mpliniri depline!
Flavius Laurian Duverna
19 septembrie 2011
