Când Strig…
Când strig…
Când strig Isuse, către Tine,
L-altarul sfânt de dimineaţă,
Tu ştiu c-auzi orice suspine
Şi-alini durerea ce-ai în faţă!
Tu îmi cunoşti orice-apăsare
Din sufletu-mi pustiu şi gol,
Şi ştii când fac orice mişcare
Şi de stau jos, şi de mă scol.
Când strig Isuse, către Tine,
Când timpul este la amiază,
Atunci să Te înduri de mine
Si da-mi o conştiinţă trează!
O! ca să pot face deosebire
Între ce-i bine, între ce-i rău,
Şi Legea Ta-nspre cârmuire
Fie-mi ca-ndrumător al Tău!
Când strig Isuse, către Tine,
Când e-nspre apus de seară,
Din înălţimi, din zări senine
La mine Tu, să priveşti iară!
De mână atunci să mă apuci,
Să-mi dai speranţa bucuriei,
Şi tot mereu sa mă conduci
Pe calea sfântă, a veşniciei!
Când strig Isuse, către Tine,
Şi noaptea-n aşternutul meu,
Tu-mi ştii, dorinţele depline
Ce-n suflet le nutresc mereu.
Să fiu de Tine, mai aproape
Când cercat voi fi-n credinţă,
Şi de-oi trece prin foc şi ape
Să mă conduci spre biruinţă!
Flavius Laurian Duverna
