Binecuvântările lui Isaac
Binecuvântările lui Isaac.
( Cuprinde Gen. 27. 1- 40 )
Isaac îmbătrânise, şi ochii-i slăbiseră, aşa că nu mai vedea
Atunci a chemat pe Esau, fiul său cel mai mare, şi i-a zis:
-,, Fiule!” ,,Iată-mă!” a răspuns el. Isaac i-a zis părinteşte:
-,, Iată am îmbătrânit, şi nu ştiu ziua morţii cum mi-e scris.
Acum dar te rog, ia-ţi armele, tolba şi săgeţile, şi porneşte,
Du-te la câmp şi adu-mi vânat şi fă-mi o mâncare gustoasă,
Cum îmi place mie, şi adu-mi să mănânc în pace şi liniştit,
Ca să te binecuvânteze sufletul meu, pentru o trainică casă.
Rebeca a ascultat pe furiş, ce spunea Isaac fiului său Esau,
Şi Esau s-a dus la câmp, ca să prindă vânatul şi să-l aducă.
Şi Rebeca a zis fiului său Iacov: ,,Iată am auzit pe tatăl tău,
Vorbind astfel fratelui tău Esau” şi-ndemnându-l la muncă:
,, Adu-mi vânat, şi fă-mi o mâncare gustoasă ca să mănânc
Şi te voi binecuvânta înaintea Domnului, înainte de moarte”.
– Acum fiule, ascultă sfatul meu! Fă repede ce-ţi poruncesc
Daca vrei să te binecuvânteze, şi de zile fericite să ai parte.
Du-te de adu-mi din turmă doi iezi buni, ca să gătesc din ei
Pentru tatăl tău o mâncare gustoasă tocmai cum îi place lui,
Tu ai s-o duci tatălui tău s-o mănânce, să te binecuvânteze
Înainte de moartea lui care se apropie, după voia Domnului.
Iacov a răspuns mamei sale, cu frică-n glasul său spunând:
,, Iată, fratele meu este păros, iar eu nu am deloc păr” ca el!
Poate că tatăl meu mă va pipăi, şi voi trece drept mincinos,
Înaintea lui, şi-n loc de binecuvântare, arătând astfel infidel,
Voi face ca să vină peste mine, blestemul de la Dumnezeu
Mamă-sa i-a zis: Blestemul ăsta, fiule, să cadă peste mine!
Ascultă numai sfatul meu, şi du-te de adu-mi-i mai repede!
Iacov s-a dus de i-a luat, i-a adus mamei sale, zicând: ţine!
Rebeca a făcut mâncare întocmai cum îi plăcea tatălui său;
În urmă a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul cel mare
Şi le-a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tânăr, care-o ascultase,
I-a-nvelit cu pieile de iezi mâinile şi gâtul pentru cercetare.
Rebeca a dat în mâna fiului său Iacov, mâncarea gustoasă
Şi pâinea ce pregătise, şi el a venit la tatăl său în aşteptare,
Şi a zis: ,,Tată!”,,Iată-mă!” a zis Isaac. ,,Cine eşti tu, fiule?”
Iacov a răspuns tatălui: – ,, Eu sunt Esau, fiul tău cel mare.
Am făcut ce mi-ai spus. Scoală, rogu-te, şezi de mănâncă
Din vânatul meu, ca azi să mă binecuvânteze sufletul tău!”
Isaac l-a întrebat: ,, Cum, l-ai şi găsit fiule?” El a răspuns:
Domnul Dumnezeu mi l-a scos înainte”, pe-o râpă de hău.
Isaac a zis lui lui Iacov: ,, Apropie-te dar să te pipăi, fiule,
Ca să ştiu dacă eşti cu adevărat fiul meu Esau, sau nu eşti”
Iacov s-a apropiat de Isaac tatăl său care l-a pipăit, şi a zis:
,,Glasul e-al lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau” fireşti.
Nu l-a cunoscut, pentrucă mâinile sale, erau la fel păroase
Ca mâinile fratelui său Esau; Atunci Isaac l-a binecuvântat.
Isaac a zis: ,, Tu eşti deci fiul meu Esau?” Iacov a răspuns:
,,Eu sunt!” Isaac a zis: ,,Adu-mi să mănânc, din acel vânat.
Ca acum sufletul meu să te binecuvânteze”. Iacov i-a adus,
Şi a mâncat; i-a adus şi vin, şi el a băut, şi a fost mulţumit.
Tatăl său Isaac i-a zis: ,, Apropie-te dar, şi sărută-mă, fiule!”
Şi Iacov s-a apropiat şi l-a sărutat, şi Isaac s-a simţit fericit.
A simţit mirosul hainelor lui; apoi l-a binecuvântat, şi a zis:
,, Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui câmp bogat,
Pe care l-a binecuvântat Domnul. El să-ţi dea roua din cer,
Şi grăsimea pământului, şi grâu şi vin din belşug” revărsat.
,, Să-ţi fie supuse noroade; neamuri să se-nchine-naintea ta!
Să fii stăpânul fraţilor tăi, şi fiii mamei tale să ţi se închine!
Blestemat să fie, oricine te va blestema” în zilele pribegiei,
Binecuvântat să fie, cine te va binecuvânta” cu vorbe divine.
,, Dumnezeul cel bun şi Atotputernic, să te binecuvânteze,
Să te facă să creşti şi să te înmulţeşti, ca să ajungi o ceată!
El să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţiei tale,
Ca să stăpâneşti ţara, în care locuieşti ca străin”, astă dată!
Isaac terminase de binecuvântat pe Iacov, şi abia plecase el,
De la tatăl său, când Esau s-a întors bucuros de la vânătoare;
A făcut şi el o mâncare gustoasă, pe care a dus-o tatălui său,
Şi a zis tatălui său, care credea ca îl aşteptase cu nerăbdare:
,, Tată, scoală-te acum, ia şi mănâncă din vânatul fiului tău,
Pentruca să mă binecuvânteze sufletul tău!”ca întâi născut,
Tatăl său Isaac i-a zis: ,, Cine eşti tu, fiule?” Şi el a răspuns
Eu sunt fiul tău cel mai mare, Esau”, am făcut ce ţi-a plăcut.
Isaac s-a spăimântat foarte tare, şi a zis: ,, Cine-a fost atunci
Cel ce a prins vânat, şi mi l-a adus? Eu am mâncat din toate,
Înainte de a veni tu; l-am binecuvântat”, ca pe fiul meu întâi
,, De aceea va ramâne binecuvântat;” alta să dau nu se poate!
Când a auzit Esau cuvintele Tatălui său, a scos mari ţipete…
Cu amărăciune, a zis; ,, Binecvântează-mă şi pe mine, tată!”
Isaac a zis: ,, Fratele tău a venit cu vicleşug” când tu lipseai
,, Şi ţi-a luat binecuvântarea”, care ea se dă, o singură dată!
Esau a zis: ,, Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci el,
M-a înşelat de două ori. Mi-a luat şi dreptul de întâi născut,
Şi iată-l, că acum, el a venit, şi mi-a luat şi binecuvântarea !”
Nu ai păstrat o binecuvântare şi pentru mine?” Sunt pierdut!
Isaac a răspuns zicând lui Esau: ,, Iată, că l-am făcut stăpân
Peste tine, şi-acum, i-am dat şi ca slujitori, pe toţi fraţii lui,
L-am înzestrat cu grâu şi vin din belsug”, cu rodire bogată,
Ce mai pot face pentru tine, fiule”, acum în faţa Domnului?
Esau a zis: ,, N-ai decât această singură binecuvântare, tată?”
,, Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!”, a stăruit el cu amar
Şi Esau a ridicat glasul şi a plâns”, bocindu-se deznădăjduit.
,, Tatăl său Isaac i-a răspuns, şi-a zis”, cu glasul său temerar:
,, Iată, locuinţa ta va fi lipsită de toată grăsimea pământului,
Şi de roua cerului de sus; vei trăi din sabie” şi din arcul tău,
,,Şi vei sluji fratelui tău; dar când te vei răscula”, ca viteazul,
,,Vei scutura jugul de pe gâtul tău”, jug care te-a apăsat rău.
Flavius Laurian Duverna
