Când Doamne, Te am pe Tine!
Când Doamne, Te am pe Tine!
Când Doamne, Te am pe Tine
Stând la cârma vieţii-mi sfinte,
Duhul Prea Sfânt mă susţine
De-a merge cu drag ’nainte,
De-a-Ţi urma-n învăţăminte
Ce-n viaţă mi-aduc mult bine!
Căci Cuvântul Tău cel Sfânt
Astăzi, mi-e lumină pe cărare
’N mersul vieţii pe pământ
Ce se-nclină-n neascultare,
Când tremură-n frământare
Spre genuni tot mai cu-avânt!
Când Doamne, Te am pe Tine
Totu-n jurul meu se schimbă,
Glasul ce-mi striga-n suspine
Se transformă-n altă limbă,
Fiinţa toată mi-o preschimbă
Şi-alta nouă, observ în mine!
Prin Duhul Sfânt mă-nnoiesc,
Mai mult m-apropii de cruce,
Şi-orice gânduri, ce-s fireşti
Ce-n chingi vor să mă apuce
Pentrucă, nu le mai pot duce
Le-arunc, că sunt pământeşti.
Când Doamne, Te am pe Tine
Drumul vieţii-mi străluceşte,
Cu-orizonturi tot mai pline
’N dragostea ce mă sfinţeşte
Şi-n Duh Sfânt mă pregăteşte,
Căci viaţa mea-Ţi aparţine!
Este-a Ta, întâi prin creare
Când la viaţă-am fost născut
Prin prea Sfânta Ta suflare
Cum în planul sfânt ai vrut,
În etern, să fii lumii cunoscut
Prin marea-Ţi răscumpărare!
Flavius Laurian Duverna
15 februarie 2012
