Cântarea Anei
Cântarea Anei
(Mama lui Samuel)
(Cuprinde 1 Sam. 2. 1-10.)
Mi se bucură-n Domnul, inima mângâiată!
De Dumnezeu a fost puterea mea înălţată;
Împotriva vrăjmaşilor mi s-a deschis gura
Căci mă bucur de ajutorul Tău, totdeauna!
Nimeni, nu e ca Domnul Dumnezeu, Sfânt,
Nu e alt Dumnezeu, decât Tine pe pamant!
Nu este stâncă aşa, ca al nostru Dumnezeu,
În El am încredere, şi va auzi suspinul meu.
Nu mai vorbiţi cu aşa îngâmfare şi mândrie,
Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de trufie!
Căci Domnul care ştie totul este Dumnezeu,
Şi toate faptele, sunt cântărite de El, mereu.
Arcul celor puternici s-a sfărmat prin cădere
Şi cei slabi, sunt încinşi cu neînvinsă putere,
Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pâine,
Şi cei flămânzi se odihnesc acum, nu mâine!
Chiar cea stearpă, naşte de şapte ori fericită,
Şi cea care avea copii mulţi, şade lâncezită;
Domnul omoară şi învie, şi El face dreptate,
El pogoară în locuinţa morţilor, şi El scoate.
Domnul săraceşte, dar tot El şi îmbogăţeşte,
El smereşte aspru, şi tot El înalţă şi măreşte,
Pe cel sărac îl trezeşte, cu mintea lui tulbure,
Ridică din gunoi pe cel ce-i lipsit în pulbere.
Să-i aşeze împreună cu cei mari, şi-n veselie
Şi să le dea moştenirea, un scaun de domnie,
Fiindcă ai Domnului sunt stâlpii pământului,
Pe ei a aşezat lumea prin puterea Cuvântului.
Căci El va păzi paşii cei scumpi ai celor iubiţi,
Dar cei răi, vor fi-n întuneric complet nimiciţi
Căci omul nu va birui, prin nici o altă putere,
Vrăjmaşii lui toţi vor tremura fără mângâiere.
Din înălţime, El va arunca tunetul asupra lor,
Tot El va da Împăratului Său, putere şi ajutor,
Căci El va judeca toate marginile pământului,
Şi va-nalţa prin neprihănire tăria Unsului Lui.
Flavius Laurian Duverna
