Creat spre biruinţă
Creat spre Biruinţă
După ce omu-a fost creat
Dumnezeu, i-a dat putere
Şi pământu-n lung şi-n lat
L-a pus, sub-a lui vedere.
Reprezentanţi ai lumii noi
Şi-Adam şi Eva, acoperiţi,
De-o strălucire, amândoi,
Au fost complet, învăluiţi.
Era veşmântul de lumină
Prin care Adam încoronat,
În Eden, mândra grădină
A fost ca Rege înscăunat.
De Dumnezeu, ei aşezaţi,
În Casa lor cea pregătită,
Ei au şi fost binecuvântaţi
Ca o familie în veci unită.
Stăpâni, ai noului pământ
Li s-a supus orice făptură,
Şi-n ascultarea de Cuvânt
Porunca aveau ca masură.
Şi-n minunata lor grădină
Au fost supuşi la o testare,
De-a sta în ordinea divină
Prin porunca de-ascultare.
Căci numai după biruinţa
Examenului prin încercare,
Puteau obţine, făgăduinţa
A sfintei vieţi nemuritoare.
Şi pentru timp, şi veşnicie
Rămâneau veşnic biruitori,
Căci nu mai trebuiau să fie
Supuşi la test, de două ori.
Desăvârşiţi prin ascultare
Ei viaţa lor, îşi continuau,
Conform voinţei creatoare
Şi veşnic tineri rămâneau.
Căci fructele pomului vieţii
Aveau menirea să-ntreţină,
Vigoarea eternă a tinereţii
Cuprinsă în ordinea divină.
Astfel puteau să cunoască
Că-n Universul prea curat,
Iubirea cea Dumnezeească
Spre slava-I sacră i-a creat.
Flavius Laurian Duverna
