Cu Domnul vieţii…
Cu Domnul Vieţii…
Cu Domnul vieţii,-n Ghetsimani
M-am întâlnit în miez de noapte,
Şi împresurat, fiind de duşmani
M-am despărţit şi stam departe.
Când a fost prins, şi-apoi legat
Şi L-au luat pentru a-L interoga,
Atunci mai mult, m-am depărtat
Căci Îl duceau spre-a-L judeca.
Cu Domnul vieţii, spre Golgota
Cu gloata celor mulţi mergeam,
Conştient, fiind prins în forfota
Unui mister, ce nu-l înţelegeam.
Şi când pe lemnul rece-al crucii
Ostaşi L-a-ntins spre răstignire,
M-am dus departe, cu ucenicii,
De scena cruntă, întru-mplinire.
Cu Domnul vieţii,… la mormânt
N-am fost, nici n-am participat,
Aveam şi inima… şi duhu-nfrânt
Cum moartea crucii-a suportat?
Oh! Cu greu, putut-am înţelege
Cum a treia zi, Domnu-a înviat,
Păcat făcându-Se-n fărădelege
Şi biruind în moarte,-a triumfat.
Flavius Laurian Duverna
