Cuvântarea întâia a lui Petru
Cuvântarea întâia a lui Petru
(Alegerea lui Matia)
(Cuprinde Fapte 1. 16-28.)
Fraţilor, trebuia să se împlinească… Scriptura,
Rostită de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura
Lui David, despre Iuda, ucenicul singur intrus,
Cel ce a fost călăuza celor ce au prins pe Isus!
El era din numărul nostru, şi era părtaş numit
Aceleiaşi slujbe. Dar omul acesta a dobândit,
Un ogor cu plata nelegiuirii, şi-a căzut pe loc,
Cu capul în jos, plesnind în două, prin mijloc.
I s-au vărsat măruntaiele pentru tot ce-a făcut;
Şi lucrul acesta, a ajuns aşa de foarte cunoscut,
De toţi locuitorii din Ierusalim, care l-au privit,
Încât ogorul acela, în limba lor, a fost denumit:
,, Acheldama”, ogorul sângelui Celui proscris;
Căci, în adevăr, în cartea Psalmilor, este scris:
Locuinţa lui, să rămână pustie, şi sub blestem,
Şi slujba lui să o ia altul! Trebuie, să decidem,
Ca din cei ce ne-a însoţit în toată vremea când,
A trăit Domnul Isus, şi-a fost cu noi, începând
Dela botezul lui Ioan, până când El S-a înălţat
Dela noi, să fie rânduit unul, apostol adevărat.
El să ne însoţească drept martor al învierii Lui.
( Ei au pus pe Iosif şi Matia înaintea Domnului )
Şi au făcut următoarea rugăciune:,,Doamne, Tu”,
Ce cunoşti inimile tuturor oamenilor, arată acu’
Pe care din aceşti doi l-ai ales, ca el să ia slujba
Şi apostolia aceasta din care acum a căzut Iuda,
Ca să meargă la locul lui”. Apoi, au tras la sorţi,
Şi sorţul a căzut pe Matia, numărat, între ei toţi.
Flavius Laurian Duverna
