Dac-acum pot să-nţeleg
Dac-acum pot să-nţeleg
Dac-acum pot să-nţeleg
Dragostea Ta jertfitoare
Prinsă-n planul de salvare,
Doamne, pot să şi aleg
De ce parte să m-aşez,
Şi să-mi făuresc un crez!
Un crez în iubirea-Ţi mare
Ce s-a remarcat la cruce,
Când în supunerea dulce
Te-ai predat fără strigare,
La fel ca şi-o oaie tunsă
Când cu forţa este dusă!
N-ai deschis gura deloc
Când ai fost sub apăsare,
Ci în scumpa Ta răbdare
În proba cea grea de foc
Te-ai supus fără cârtire
Să dai lumii-ndreptăţire!
Dac-acum pot să pricep
Care-mi e a mea menire
În planu-Ţi de mântuire,
Atunci gata pot să încep
A-Ţi preda a mea voinţă
Spre a creşte în credinţă!
Şi urmându-Ţi pas cu pas
Pe-a vieţii cale frumoasă,
Sper să m-apropii de casă,
Sper să nu cad în împas,
Ci c-am să urc tot mai sus
Spre cerul Tău, drag Isus!
Şi-astfel vreau să împlinesc
Scumpa-mi mare bucurie,
Lumea-ntreagă ca să ştie
Cât de mult eu Te doresc,
Pentrucă-n iubirea-Ţi mare
Doamne am acum salvare!
Flavius Laurian Duverna
17 martie 2012
