Dorinţa Vieţii
Dorinţa Vieţii
Dacă n-aflam taina Iubirii
Ce Dumnezeu ne-a arătat,
Pentru salvarea omenirii
Prin al Său Fiu crucificat,
N-am fi ştiut dorinţa mare,
Dorinţa Sa, de-a ne păstra
În planul de răscumpărare,
Născut, de-a ne recupera.
Fără pământ şi lumea lui
Din splendida-I creaţiune,
Pleiada-ntreagă a cerului
Simţea o lipsă, în opţiune.
Simbol al oii cea pierdută
Când rătăcită făr-de urmă,
Deşi-n genuni, era căzută
Adus-a fost iaraşi la turmă.
Hristos, Iubirea S-a plecat
În cea mai sfântă umilinţă,
Pe lemnul crucii-njunghiat
A luat a noastră suferinţă.
Astfel păcatu-a fost învins
Plecând boldul lui în bernă,
Căci la Golgota s-a aprins
Dorinţa vieţii, fiind eternă.
Flavius Laurian Duverna