Într-ajutor
Într-ajutor
Când inima ades mi-e frântă
Şi simte crunt marea durere,
Când ne-ncetat se frământă
Şi speră-n sfântă mângâiere,
Atunci, Tu să îmi fii aproape
Isuse, prin Duhul Tău Sfânt,
De-oi trecea, prin foc şi ape
Ori prin pustiuri pe pamant!
Pe-al vieţii drum când istovit
De-atâtea multe coborâşuri,
Mă simt nevolnic, şi-obosit,
Făr-de puteri, peste urcuşuri,
Atunci, să ştiu că lângă mine
Eşti Doamne bun, într-ajutor,
Să mă păzeşti, puteri depline
Să-mi dai să pot fi-nvingător!
Nutrind speranţă, în biriunţă
Păstrată în suflet, tot mereu,
Ea mi-e jalonul ce-n credinţă
Îmi dă curaj, prin orice greu.
În drumu-i, de ar fi Calvarul,
Ce-l voi avea, de-ntâmpinat,
Pe el de-ajuns îmi este harul
Ce scump Isuse, mi-ai lăsat!
Flavius Laurian Duverna