Luceafăr de dimineaţă
Luceafăr de dimineaţă
În valu-acestei lumi profane
Când mă aflam de el purtat,
Mă avântam înspre capcane
Momeli prea fine, de gustat.
Dar într-o zi,… mi-a strălucit
Cuvântul, ca farul în noapte,
Din largul lumii… m-am oprit
Ascultând preasfinte şoapte.
Atunci am priceput menirea
Şi sensul ce-l am pe pământ,
Şi m-am vazut lângă Iubirea
Jertfită sus, pe-altarul Sfânt.
Şi-am înţeles, că am un rost
Isuse Doamne, -n astă viaţă,
Căci pentru mine, Tu ai fost
Luceafăr sfânt de dimineaţă!
Aşa am început schimbarea
La nivelul minţii, în caracter,
Îndreptându-mi, orientarea
În planuri noi, ce duc la cer.
Şi-n spaţiul cruntei disperări
A străbătut clar speranţa vie,
Prin multe scumpe-asigurări
Că-am să trăiesc, o veşnicie.
Flavius Laurian Duverna
07 martie 2011
