O, Toamnă dorită!
O, Toamnă dorită!
O, Toamnă, anotimp dorit
Bogat şi-n roduri plămădit,
Cu-al tău mister neînţeles!
Când vine timpul de cules
E pregătire-n freamăt mare,
Că e timp bun de recoltare,
Şi-n rodul muncii-agonisite
Se-adun’sufletele mântuite.
O, Toamnă, acum mă-mbii
Spre roadele coapte, târzii,
Să merg de grab să le adun,
Să le transport şi să le pun
În spaţii sigure la uscătură,
Ferite de locuri cu udătură,
În glas de cânt să le sortez
Şi-asupra lor să priveghez!
O, Toamnă, mult întârziată,
Cu patos fierbinte-aşteptată
De-ai Domnului copii iubiţi
Ce trec prin aspre suferinţi,
Timpul e-acum de recoltat,
Dar şi alt timp, de semănat,
Şi cei ce seamană şi plâng,
Cu bucurie, roadele strâng!
O, Toamnă, când e toamnă,
E timpul ploile să-şi cearnă
Din vazduh norii plumburii
Peste grădini, peste câmpii,
Ca roadele toate să crească
Şi coacerea să împlinească,
Un prilej scump de bucurie
Sosit prin Ploaia cea Târzie.
Flavius Laurian Duverna
