Pe strunele chemării sfinte
Pe strunele chemării sfinte
Pe strunele chemării sfinte
Vibrează de două milenii
Chemările prin Evanghelii,
Spre a atrage luarea aminte
În jurul dragostei fierbinte,
C-avem prin jertfa lui Isus
O mântuire prea frumoasă,
Prin care vom ajunge acasă
În ţara noastră cea de sus
Cu plaiuri sfinte de nespus.
Deşi moartea ne-a stăpânit
Şi ne-a strivit sub jugul ei,
Puterea mare a Dragostei
Prin jertfă Ea ne-a mântuit,
Şi de sub jug ne-a dezrobit,
Spunându-ne că în credinţă
De-om stărui prin ascultare
Răsplata noastră va fi mare,
Căci vom ajunge-n biruinţă
Conform cu-a Sa făgăduinţă.
Pe strunele sfintei chemări
De secole mereu ne cheamă
Cuvântul de-al lua în seamă,
Mereu prin dulci avertizări
Ce-apar din cele patru zări,
Că lumea spre al ei sfârşit,
Merge în sus spre apogeu
Nesocotind pe Dumnezeu,
Ce prin Cuvânt El i-a vorbit
Prin Fiul Său, ce L-a jertfit.
Flavius Laurian Duverna
11 decembrie 2012
