Steaua
decembrie 27, 2012
Steaua
Când norii şi negura mare
Pământu-ntreg l-acoperea,
Şi întunericul peste popoare
El tot mai mult se întindea,
Atunci pe cer a apărut o stea
Aşa de mult strălucitoare,
Că-n depărtatul Orient
A fost un mare eveniment.
O! Era Steaua, cea profeţită
Din Iacov, că va răsări,
Lumina lumii, cea vestită
Că astfel ea, se v-adeveri
Şi-un nou concept va lămuri:
Cum lumea va fi mântuită,
Prin darul sfânt venit de sus,
Prin întruparea… lui Isus.
În Pruncul care S-a născut
Într-un locaş sărăcăcios,
Au fost puţini care-au crezut
Că El e Domn, şi e Hristos,
Ce-a coborât din ceruri jos
Prin Duhul Sfânt conceput,
S-aducă lumii mântuire
Prin scumpa Sa neprihănire.
Flavius Laurian Duverna
08 decembrie 2012
