Ştiam Doamne, c-ai să revii!
Ştiam Doamne, c-ai să revii!
Ştiam Doamne, c-ai să revii
Din cerul sfânt şi prea curat
Unde la Tatăl Te-ai-nălţat
Ca să-Ţi aduni pe-ai Tăi copii,
Dar firea mă ţinea ancorat
De-acest pământ, blestemat!
Ştiam Doamne, c-ai să revii
La turma ce-aşteaptă cu dor
Să fie-o turmă şi-un Păstor,
Să-Ţi dea mărire-n veşnicii
Dar firea mea cea blestemată,
Nu vrea să fie transformată!
Ştiam Doamne, c-ai să revii
Pe nori cu slavă şi mărire,
S-aduci frumoasa izbăvire
La toţi preasfinţii Tăi copii,
Dar eu nu vream în rândul lor
Să Te întâmpin, ca Salvator!
Am vrut aşa, să stau departe
De-acei care se pregăteau,
Care cu drag Te aşteptau
De Tine Doamne s-aibă parte,
Dar în sfârşit, Spiritul Sfânt
Firea şi duhu-mi, mi-a înfrânt!
Şi-n rându-acela, minunat,
Al celor ce-Ţi erau copii
Şi Te-aşteptau ca să revii,
Am fost cuprins şi cooptat
Ca să mă pot Doamne desfăta
Când voi vedea venirea Ta!
Flavius Laurian Duverna
22 octombrie 2012
