Tardiva Zi
Tardiva Zi
Când Domnul iar, se v-arăta
Pentru-a aduce…mântuirea,
Atunci, oricine, va constata
Căci vine-nsfârşit…izbăvirea.
Şi când va veni…în măreţie,
Magnaţi şi Stăpâniri, ce ieri,
Nu vreau deloc de El să ştie
Vor pierde toate-a lor puteri.
Se va vedea atunci mai bine
Cum toată slava lor deşartă,
Ce ei şi-au dat-o prin mărire
Se va sfârşi-n aceeaşi soartă.
Şi cei ce n-au luat în seamă
Mesajul cel scump al Iubirii,
Îşi vor trăi…clipele-n teamă
În ziua cea mare, a revenirii.
Căci în a lor mare disperare
La munţi şi stânci vor alerga,
Dar n-or găsi, nici-o salvare
Oricât de dornici, s-ar ruga.
Atunci va fi ceas prea târziu
De-a mai afla timpul de har,
Căci pe-al pământului pustiu
Orice-alergări, vor fi-n zadar.
Tardiva zi, mult prea uitată
De-a crede că e Dumnezeu,
N-or mai afla-o…nici-o dată
În semnul cel, de curcubeu.
Flavius Laurian Duverna
10 martie 2011
