Te-am rugat…
Te-am rugat…
Te-am rugat, scumpe Isus,
Când eram în strâmtorare,
Să Te-nduri privind la mine
Şi să-mi dai har şi-ndurare.
Sufletu-mi zăcea nevolnic,
Duhul tot mai mult mâhnit,
Şi-am strigat atunci la Tine
În dureri mari fiind zdrobit.
Prin durerea cea cumplită
Ce mă ştrangula din greu,
Sufletul meu s-a-ndreptat
Către Tine, Domnul Meu!
Şi Ţi-am spus în rugăciune
Doamne bun, grijile mele!
Nădăjduind, prin credinţă
Că poţi să mă scapi de ele.
Din cerurile,-atât de-nalte
Doamne, Tu m-ai ascultat,
Şi-ai răspuns la rugăciune
Când cu lacrimi am strigat.
Lauda, mi-ai pus pe buze
Să măresc, măreţul Nume,
Şi-n cântări să-L trâmbiţez
Să străbată, întreaga lume.
Flavius Laurian Duverna