Unde-aş fi fost, Doamne Isuse!
Unde-aş fi fost, Doamne Isuse!
Unde-aş fi fost, Doamne Isuse
De n-aş fi cunoscut Iubirea,
Ce-ai arătat-o-n răstignirea
Pe cruce cu mâinile-ntinse,
Ca să cuprinzi toat-omenirea
Să-i dai pe deplin mântuirea?
Probabil, că în largul lumii
Cu-al ei tumult înspre pierzare
Mânat de-o forţă-n răsculare,
Să pier, în adâncul genunii
Fără putinţă de scăpare,
Căci nu ştiam de-a Ta salvare!
Unde-aş fi fost, Doamne Isuse
De dragostea-Ţi, n-aş fi ştiut,
Dreptatea n-aş fi cunoscut
Prin adevăruri sfinte spuse,
La libertatea ce-am avut
Să merg pe calea ce am vrut?
Desigur, că în vălmăşeala
Acestei lumi care se zbate,
Să urce-n sus prin nedreptate
Şi să-şi ridice astfel fala
Peste-omenie şi dreptate,
Călcând legi în strâmbătate!
Dar, Isuse Doamne, slavă Ţie
Că Ţi-am aflat iubirea mare
Prin care am răscumpărare
Şi-un loc în sfânta veşnicie,
Prin jertfa Ta cea salvatoare
Ce-n lume n-are, asemănare!
Flavius Laurian Duverna
05 septembrie 2012
