Zile de Martie
Zile de Martie
Venit-au zilele… lui Martie
Şi peste tot e cald, şi soare,
Iar mlădioasa, verde salcie
‘Şi-expune mugurii în floare.
Parfumu-i scump, tonifiant,
Se-mprăştie-n miros plăcut,
Ca un balsam, ce-i adjuvant
Spre existenţă-n mod tăcut.
Atâtea flori sunt pe câmpie
Care de care mai frumoase,
În inimi plantând…bucurie
Oricărui ins…ce le miroase.
În ne-ntrecutul covor verde,
În coloritul splendid, virgin,
Imaginea din ochi se pierde
În amalgam, de farmec plin.
Şi, o Doamne, câtă măreţie
Tu-ai pus în tot ce ai creat!
Şi cât-abilitate,-n măiestrie
În planul Tău cel minunat!
Ori-ncotro, întorci privirea
Se simte sfânta Ta lucrare,
Voind ca-ntreagă omenirea
Să vadă dragostea Ta mare.
Căci pentru om totu-i creat
Ca viaţa să-i fie frumoasă,
Şi de-a căzut, în greu păcat
Se va întoarce,-odată acasă.
Şi-n veşnica lui primăvară,
Prin planul cel de mântuire
El va vedea, din nou o ţară
Cu flori eterne-n primenire.
Flavius Laurian Duverna
03 martie, 2010.
