Atât de mare…
Atât de mare…
Atât de mare a fost iubirea
Pentru-omul căzut păcătos,
De-a trebuit, Dumnezeirea
Să se coboare, din cer jos.
Ca-n firea lui pământească
Isuse Doamne, s-osândeşti
Păcatul, să nu mai renască
În viaţa ce-ai, s-o dăruieşti!
El şters să fie prin jertfirea
Pe-altarul crucii… la Calvar,
Punând în loc neprihănirea
Şi timpul…cel mare de har.
Mi-e dor tare de a strânge
La piept iubirea Ta curată,
Când liniştiţi anii vor curge
Prin veşnicia mult sperată!
Să fiu mereu în preajma Ta
În sfânta gardă de onoare,
Când şi-alte lumi vom vizita
Eu să-Ţi slujesc în adorare!
Să văd cum planul mantuirii
La îndeplinire, -a fost adus,
Prin marea operă, -a jertfirii
La Golgota, o, Scump Isus!
Flavius Laurian Duverma
17 martie 2011