În faţa Dragostei…
În faţa Dragostei…
În faţa Dragostei şi-a slavei Tale
Mă-nclin Doamne cu reverenţă,
Căci Tu mi-ai pregătit o cale
Să merg pe ea-n cânt de-osanale,
Că-n jertfa-Ţi, îmi oferi clemenţă!
Mă-nchin plecat, şi-n umilinţă
Fierbinte ruga-mi-nalţ spre Tine,
De unde aştept cu prisosinţă
Un semn la-a Ta făgăduinţă,
Răspunsul că Te-nduri de mine!
Să nu mă laşi în vremuri grele
De încercări aspre, în furtuni,
Atunci, s-auzi şi strigătele mele
La ceruri când se-ndreaptă ele,
Ca nedreptatea, să-mi răzbuni!
Pe nimeni astfel, pentru sprijin
Eu nu îl chem pe calea-mi vieţii,
Ci doar Tu singur, în glas blajin
Să-mi dai noi forţe-n bezna ceţii
Spre-n zori de ziuă, ai dimineţii!
Ascuns sub pavăza cea Sfântă
Pe cap luând coiful mântuirii,
Să-mi dai puteri în lupta cruntă
Cu firea veche, de-a fi-nfrântă,
Prin jertfa-Ţi mare, a răstignirii!
Ma-nclin Doamne cu reverenţă
În faţa Dragostei şi-a slavei Tale,
Că-n jertfa-Ţi, îmi oferi clemenţă,
Spre cer, mi-ai pregătit o cale
Şi merg pe ea-n cânt de-osanale!
Flavius Laurian Duverna
09 august 2011
