Aprinde-mi Doamne, sufletul!
Aprinde-mi Doamne, sufletul!
Aprinde-mi Doamne, sufletul
Cu-a Ta iubire mult prea mare
Ce S-a expus să-mi dea salvare,
Să-mi lumineze-n har cugetul,
Să-mi înnoiască întreaga fire
În lupta grea spre desăvârşire!
Aprinde-mi Doamne, sufletul
Cu-a Ta lumină din Golgota
Ce-a stat trei zile pusă-n grota
Mormântului, oprind plânsetul
Atunci când viu, Te-ai arătat
Spunând că-n zori Tu-ai-nviat!
Aprinde-mi Doamne, sufletul
Să ardă în dragostea Ta mare
Pe-altarul jertfei, întru salvare,
Zilnic să-mi îndrept umbletul,
Prin dragoste mergând nainte
Pe căile Tale, drepte şi sfinte!
Cu râvnă să-Ţi vestesc iubirea
Cum la Calvar prin răstignire,
Îndeplinând scumpa izbăvire
Ea, s-a materializat în umilirea
Prin dezbrăcarea-Ţi de mărire,
Ca să aduci scumpa mântuire!
Flavius Laurian Duverna
03 aprilie 2012
