Dacă-ai căzut pe drumul vieţii
Dacă-ai căzut pe drumul vieţii
Dacă-ai căzut pe drumul vieţii
De-al lumii mers fiind amăgit
Şi de plăceri tandre-ademenit
Ce-s curse-n vârsta tinereţii,
Ridică-te, că-ai timp de har,
Te-cheamă glasul din Calvar!
Te cheamă-n iubirea duioasă
Să te ridici, Cel ce pe cruce,
S-a răstignit pentru-aţi aduce
Pacea, n-a sufletului casă,
Şi-n cale cea spre mântuire
Să mergi cuprins de fericire!
Pe-al vieţii drum dacă-ai căzut
În vrăjile ce-au fost întinse,
Şi-n faţa ta n-au fost distinse
Şi stări spre bine ţi-au părut,
Rdică-te, din valea plângerii,
Domnu-ţi trimite-ajutor îngerii!
E timmpul, de-a avea voinţă
Să te ridici din nou la viaţă,
Să priveşti totul cu-altă faţă,
Să mergi în sus prin credinţă
Cu-n scop anume şi precis
Cum în Cuvânt se află scris!
Dacă-ai căzut pe-a vieţii cale
Prin pofta lumii ce te-a tras
De partea ei, şi-aşa-i rămas
Printre ciulinii strânşi în vale,
Ridică-te, un glas te cheamă
De Dragoste, să nu ai teamă!
Căci dragostea nu aminteşte
De-al tău trecut dezastruos,
Ci-n jertfa Domnului Hristos
Te-acoperă şi te întăreşte,
Ca să rămâi tare în credinţă,
Şi-n sus să creşti spre biruinţă!
Flavius Laurian Duverna
12 martie 2012
