Purtând Coroană
Purtând Coroană
Pe capul Său purtând coroană
Mergea Isus înspre Calvar,
Cu suflet alb, fără prihană
Străpuns de-o păcătoasă rană,
Venind din timpul milenar.
Ducea la Golgota-n spinare
Osânda atâtor mii de veacuri
Prin crucea grea, apăsătoare,
S-o ia în jertfa-I salvatoare,
Eternul balsam peste leacuri.
Când crucea a fost înălţată
S-a dat semnalul izbăvirii,
Că-n Jertfa scumpă, fără pată
Întreaga lume e iertată,
Prin Planul sfânt al mântuirii.
Coroana, crucea şi mormântul
De care Domnu-a avut parte,
Ne ţine strânşi în legământul
Cât o fi cerul şi pământul,
Şi nimeni nu ne mai desparte!
Iubirea-I veşnică, sub soare
Ce-a strălucit prin înviere,
Ne-a dat mireasma salvatoare
Din jertfa-I cea mântuitoare
Căci fi-vom fii, prin înfiere.
Şi-om primi-n dar, Împărăţia
Ce-n dragoste ne-a pregătit
Cerescul Tată, în măreţia,
Ce-a fost cândva în bucuria
De-a trăi-n raiul cosmopolit.
Flavius Laurian Duverna
08 noiembrie 2011
