Zburând cu gândul…
Zburând cu gândul…
Zurând cu gândul între stele,
Prin Galaxiile vaste, cereşti
Doamne, dorinţele mele
Numai Tu mi le-mplineşti,
Căci Tatăl meu ceresc eşti!
Nummai Tu, dai mântuirea
Prin Jertfirea din Calvar
Ce mi-aduce izbăvirea
Prin dragoste şi prin har
Ce n-au margini nici hotar!
Zburând în sferele cereşti
Cu-alte planete şi-alte lumi
Ce-s pline de multe minuni
De glorii sfinte, Dumnezeeşti,
Doamne bun, ce mare eşti!
Cu reverenţă şi-nchinare
Eu mă proştern în umilinţă,
În faţa dragostei cea mare
La care toate-i cu putinţă
Prin nesecabila-I ştiinţă.
Zburând cu gându-n-aripat
Prin Universul fără margini,
Voi strânge-n suflet imagini
Din Cosmosul îndepărtat,
La care s-am de meditat.
Din vastitatea sa imensă
Plină de ştiinţă şi mistere,
Voi aduna ca recompensă
Şi n-or mai fi deloc himere,
Căci toate vor fi la vedere.
Flavius Laurian Duverna
12 iulie 2012
