Intercer – Poezii si editoriale

În camera tăcută – o insulă pustie, cuprins de gânduri multe, le simte și le scrie, stătea compozitorul plecat pe albe file. Și inima-i e plină de tunete, furtună, de clipocitul apei, de clopote ce sună, de foșnetul de frunze și cântece sub lună… Atâtea serenade ce cântă gondolierii, pe apă – drum de vise […]

Chiar de smochinul nu va înflori, Vița în vie nici că va rodi, Rodul pământului de va lipsi, Câmpurile noastre nu ne vor hrăni, Oile în staul vor pieri, Și-n grajduri vite nu s-or auzi, În Domnul bucurie voi găsi, În Domnul mântuirii orice-ar fi! Amin! Floare de colț

Doamne, privește, am păstrat caroseria vieții mele ca nouă! Am atâtea realizări, oamenii mă invidiază… Am respectat indicațiile, poruncile, regulile, legile, normele scrise și nescrise. Lucrez în biserică, am activități misionare. Nu e de-ajuns? Da, știu, și eu simt că lipsește…Cineva. Trebuie reparat motorul și toate circuitele interne. Să vin la Tine? În fiecare zi? […]

Undeva cineva citea versuri – Pictor de ocazie. Cuvintele s-au transformat în pete de culoare și s-au instalat în mintea și inima mea. Sunetele s-au estompat, o vedeam pe ea frumoasă și îngândurată. Două smaralde strălucitoare treceau prin mine cercetând gânduri și dorințe. O căpșună parfumată ascundea două șiruri de perle. Auzul său fin era […]

Ce fin e nisipul! Ce calmă e marea! O haină albastră mă-nvăluie dulce… Mă poartă pe valuri timide răcoarea, odihnă și pace cu drag îmi aduce. Privirea fierbinte a marelui soare, se-oprește în undele limpezi și-albastre. Că-s singur pe lume așa mi se pare și zbor într-un vis să descopăr noi astre. Departe în zare […]

Unu plus unu egal unu. Smerenie egal uitare de sine. Dragoste plus dreptate egal jertfă. Credință plus iubire egal bunătate. Milă egal dragoste plus faptă bună. Blândețe egal dragoste răbdătoare. Bucurie egal iubire împărtășită. Empatie egal iubire în suferință. Dragoste plus iertare egal har. Iubire împărțită tuturor egal iubire divină. Floare de colț

Covor de petale v-așterne iubirea, și bolți parfumate spre casa de vise, prin porți fermecate găsiți fericirea, căminul de aur cu daruri promise. Cu multă răbdare goni-veți toți norii, iar vorba cea bună e netedă cale, încrederea cântă de când răsar zorii, iertarea alină răni accidentale. Un cântec se-aude, lin seara se lasă, iar pacea […]

La malul mării, într-o seară, Când briza este răcoroasă, Bunicul se plimba pe-afară, Cu-al său nepot pe lângă casă. -Bunicule, sunt lucruri oare Pe care Dumnezeu nu poate Nici azi nici în trecutul mare, Să le-mplinească între toate? -Copile drag, să știi preabine, Doar trei din ele îți voi spune. Domnul din cer iubit de […]

Iov în marea lui durere Lasă vorbele să curgă, Trei prieteni în tăcere, Plâng o săptămână lungă. Dar apoi doar condamnare, Păcatul dă suferință, Și în loc de-ncurajare, Îl aruncă-n necredință… –––––––– Temnița întunecoasă, Lanțul greu și nemișcarea, Niciun pic nu îl apasă Pe Ioan ca întrebarea – De ce tot mereu amână Mesia Împărăția, […]

E seară-n cetate. Plăpânde lumini se-aprind ici și colo. Cununa de spini e încă departe. Tăcută e Cina căci lacrima Lui e gata să cadă. Durerea oricui, păcat ia și vina. E-o noapte de smoală, de suferință. Dar vinul și pâinea găsesc credință. O inimă-i goală. Plâng stele pe boltă și triști ucenici… O cruce […]