august 5, 2012
Timpul își cerne clipele, anii,
Acoperă efort și stăruință,
Zeci înfrânări, post precum romanii,
Se veștejesc cununi de biruință.
Doar cel mai bun din toți a câștigat,
Un singur loc întâi, lupta fu mare.
Un nume – atât, pe-al gloriei palat,
Orice – gimnastică sau alergare.
Dar cerul azi oferă tuturor,
Un premiu minunat – desăvârșirea,
Celor ce Îl acceptă Salvator,
Pe-Isus Hristos, Cel ce ne-a dat iubirea.
Și caracterul Său orice creștin,
Purta-va pe pământ și-n ceruri nalte,
Știm toți, drumul nu e cu flori, nu-i lin,
Pentru Isus, dăm la o parte toate.
Pavel, bun misionar la Neamuri,
Știa spre ce țintă aleargă, luptă,
Va avea ai neprihănirii lauri,
Cu toți ce-așteaptă pe Isus și-ascultă.
Lupta cea bună să ducem și noi,
Orișice clipă de partea lui Isus,
Atunci când lucrurile fi-vor noi,
Să fim cu toți în țara cea de sus!
Floare de colț
august 5, 2012
Se furișează și se rotește,
Vârtej de frunze și praf stârnind,
Înclină pomii, fuge pe creste,
Scântei uitate flăcări aprind.
Fără odihnă, suflă puternic,
Întinde focul viclean, nemilos,
Aleargă iară și mai energic,
Flăcări ard totul de sus până jos.
O ploaie firavă vine târziu,
Stropește timid locuri cu fum,
Pădurea e neagră, tot ce e viu,
A ars iute, pierdut e acum.
Floare de colț
august 2, 2012
E timp solemn de judecată,
Numele nostru poate-i cercetat,
Sentința – fiecare-i dată,
Pierdut pe veci sau Bun de cer-Salvat!
Să n-așteptăm să ne anunțe,
Pe toți cei vii că am sosit la rând,
Oricine-n grabă să renunțe
Și la plăceri, la vorbă rea sau gând.
Nu doar iertare de păcate,
Mereu să cerem prin Isus Hristos,
Ci biruite, lepădate
Și șterse cu sfânt sânge prețios!
Uităm lucrarea ce se face,
În Loc prea Sfânt din Sanctuar ceresc,
Marele Preot va da pace,
Ștergând păcat la cei ce-L însoțesc.
Jertfa pe cruce, Mijlocirea,
Egale sunt pe-al cerului cântar,
Iar pentru noi taină – Iubirea
Fără de margini, cu atâta har.
Răspunsul dat pentru Isus e,
Prin ascultare și fapte bune,
Canal viu dragostei aduse
Din ceruri pentru întreaga lume.
Recunoștință, adorare,
Păstrează gândul tău în Sanctuar,
De ești la treabă ori plimbare,
Singur pe drum sau printre oameni chiar!
Floare de colț
august 2, 2012
A fi-un Creştin…
A fi-un Creştin, ucenic
Şi slujitor al lui Hristos,
Te vei simţi aşa de mic
În zelu-ţi de credincios,
Şi eu-ţi va coborî-n jos!
În faţă-ţi va fi Modelul
Al Fiului lui Dumnezeu!
În simbol El era mielul,
Al Dragostei la apogeu
Între culori de curcubeu.
A fi Creştin evanghelist
Să umbli cum a trăit El,
Calcă în urmele lui Crist,
Fii credincios şi fii fidel,
Fiind al tău sacru model!
În lepădarea cea de sine
Să-ţi ei crucea şi s-o duci
Nu în murmur şi suspine,
Ci-n vorbiri senine, dulci
Urmând sfintele porunci.
Flavius Laurian Duverna
28 mai 2012
august 2, 2012
Pe-a Tale mâini…
Pe-a Tale mâini şi braţe dulci
Iubite Doamne, prin porunci,
Tu să mă ţii, cât mai aproape
De-ar fi să trec prin foc şi ape,
Sau să cobor prin văi adânci!
Să mă păzeşti să trec cu bine
Prin oprelişti, de-ar fi haine
Şi mi s-ar pune de-acurmeziş
Şi-n stânga-n dreapta şi pieziş,
Salvarea Doamne, e la Tine!
Cu Tine-oi trece, de-ncercări
Şi de-apăsări prin strâmtorări,
Şi Doamne drept recunoştinţă
Pentru că Tu-mi dai biruinţă
Voi duce vestea-n patru zări.
Ca-n tot pământul să se ştie
Că Doamne Tu, din veşnicie,
Eşti Singurul viu Dumnezeu,
Cel ce de grijă, porţi mereu
La cei ce-Ţi vor credincioşie!
Flavius Laurian Duverna
27 mai 2012
august 2, 2012
Îndreaptă-ţi pasul!…
Îdreaptă-ţi pasul şi grăbeşte,
Pe calea Domnului păşeşte,
Şi mergi pe ea încrezător
Ştiind că-ai un Mântuitor
Care la tine se gândeşte!
Dac-ai trecut proba de foc
Nu mai privi-n urmă deloc,
Idealul tău să-Ţi fie-n faţă
Căci ai pornit o nouă viaţă,
Nu cu lumina sub obroc!
Ci-n sfeşnic ca să lumineze
La mulţi paşii să-ndrepteze
Spre jertfa cea dela Calvar,
Părtaşi la preamăreţul har
Şi viaţa astfel să-şi corijeze.
Să vadă ce-nseamnă iubirea
Cum S-a jertfit neprihănirea,
Şi-a Tatălui voie cerească
La Golgota să o-mplinească,
S-aducă Lumii, mântuirea.
Flavius Laurian Duverna
27 mai 2012!
august 2, 2012
Măreţia Dragostei depline
Măreţia Dragostei depline
’N drumul vieţii peregrine,
N-o vom înţelege pe deplin
Căci al ei mister este divin,
Ea, doar Tatălui Îi aparţine.
Arătată-n planul de salvare,
Demonstrată în sacrificare
Prin singurul Său Fiu jertfit,
Tatăl Cel ceresc a împlinit
Marea şi superba Sa lucrare.
Sus, pe crucea-n răstignire
El Şi-a dat a Sa neprihănire,
Ca în dreptatea cerească
Prin Har să ne mântuiască,
Şi să fim salvaţi dela pieire.
Măreţia Dragostei depline
O vom studia-n zile senine,
Când vom fi în veci salvaţi,
Pe pământul nou reaşezaţi,
Bucuroşi, de tainele divine.
Flavius Laurian Duverna
26 mai 2012
august 2, 2012
Cu Domnul merg pe calea Sa
Cu Domnul merg pe calea Sa
Şi-ntruna vesel mă însoţeşte,
Despre-adevăr mărturiseşte
Cum la Calvar El Şi-a dat viaţa,
Să-mi poată fi Răscumpărător
Prin Jertfa-I scumpă, Salvator.
Cu Domnul merg pe calea Sa
Şi tot mereu El mă întăreşte
Când viaţa Sa îmi povesteşte
Mergând cu El spre Împărăţia
Ce-a stabilit-o sus la Golgota,
Prin har să poată a m-adopta.
Cu Domnu merg pe a Sa cale
Spre-o ţintă înaltă a victoriei,
Şi-ncununat pe culmea gloriei
Prin imnuri sfinte de-osanale,
Părtaş să-I fiu, la nunta mare,
La ospăţul în zi de sărbătoare.
Flavius Laurian Duverna
25 mai 2012
august 2, 2012
O, Stăpâne Doamne, Creator!
O, Stăpâne Doamne, Creator,
Când privesc la mine însu-mi
Şi-mi văd inima şi cugetu-mi
Cum se plimbă-n a lor zbor
Mânate de-un ne-ntrerupt dor,
Îmi tresaltă-n mine gându-mi,
Către cer se-nalţă sufletu-mi!
Să cânt dragostea-Ţi bogată
Că-n planul sfânt de-ntocmire
M-ai creat om, ’n-a Ta zidire,
Ca fiinţă, o făptură minunată
Din pământ, dar viaţa dată
Prin suflarea-Ţi Doamne bun,
Mă-ndeamnă, să Ţi-o supun!
O, Stăpâne Doamne, Creator,
Viaţa, de două ori: prin creare,
Apoi, în Jertfa cea salvatoare
Ţi-aparţine, fiind şi Mântuitor;
Peste fire, m-ai făcut biruitor,
Dându-mi forţa-nvingătoare
De-a fi nou prin transformare!
Flavius Laurian Duverna
25 mai 2012
august 2, 2012
Ce-aş fi fost fără de Tine?
Ce-aş fi fost fără de Tine
Doamne plin de bunătate,
Care-n marea Ta dreptate
Ai fost Jertfă pentru mine
Sus pe crucea din Calvar,
Ca să-mi dai măreţul har?
Aş fi fost pe veci pierdut
Prins de ale lumii valuri,
Purtat peste văi şi dealuri
Spre-un ideal necunoscut,
Lipsit de-orice siguranţă
Fără-avea nici-o speranţă.
Aş fi fost un vis ce zboară
Şi se-ndreaptă spre neant
Prin scântei de diamant
Care pier în fapt de seară,
Ce trăiesc doar o clipire
Fără-alt sens, şi fără ştire.
Dar slăvit, Doamne să fii
Că-n preasfânta Ta iubire
Pe cruce-n grea răstignire
Dintre morţi printre cei vii
Ca să am viaţă, m-ai adus
Prin Jertfă, o scump Isus!
Flavius Laurian Duverna
23 mai 2012
