Intercer – Poezii si editoriale

Dorul meu, cel mai frumos

Dorul meu, cel mai frumos
Care-l am pe-acest pământ,
Mi-este Doamne lângă Tine
Să fiu şi-n cerul Tău sfânt,
Şi-n slavă imnuri să-Ţi cânt!

Să cânt pentru-a Ta iubire
Care-atât de mare a fost,
C-ai venit din cerul scump
Viaţa-mi, ca să aibă-un rost,
Prin Jertfa-Ţi s-am Adăpost.

Adăpost, când cu păcatul
Mă lupt Doamne să-l înving,
Căci nu pot de unul singur
Să mă lupt pe al vieţii ring,
N-am puteri ca să-l resping!

Numai prin puterea-Ţi mare
Ajunge-voi, s-am biruinţă,
Ca doru-mi cel mai frumos
Să-l sper de-a fi cu putinţă,
Lângă Tine, prin credinţă!

Flavius Laurian Duverna
05 iunie 2012

Lângă izvorul dragostei pe Stâncă,
Se odihnește-o cupă de cristal,
Spre ea doi tineri au pornit și încă
Nu au gustat din mustul cel regal.

Din așteptări și întrebări mulțime,
Zeci fire de-aur, inimi și-au legat,
E-atâta frumusețe, prospețime,
În visul lor curat și minunat!

Drum strălucit se-așterne la picioare,
Doar fericirea celuilalt dorind
Și culegând florile uimitoare
De bunătate, stele se aprind.

Diamante multe, perle sclipitoare,
Răsar în urma celor doi pe drum,
Vorbe frumoase, fapte iubitoare,
Doar împreună dăruiesc de-acum.

Mărgăritar de preț, Apă și Pâine,
Rămâi cu ei, Mântuitor iubit,
În siguranță vor păși spre mâine,
Căci al lor DA, cu Tine-i neclintit! Amin!

Floare de colț

Ce tainică lumină,
pe față îți apare?
Din ce adâncuri iute
aleargă înspre zare?

Ce străluciri au ochii!
Privirea e senină!
Mișcarea ți-e vioaie,
iar inima ți-e plină!

Un cânt pornește vesel
și zburdă prin odaie,
Mult dor, recunoștință
spre ceruri drum își taie.

Se-ntâmplă ca-n vechime,
oprit soarele fie,
Pe cer o zi întreagă,
căci este bucurie!

Floare de colț

În neputinţa firii…

În neputinţa firii mele aspre
Dă-mi Doamne al Tău ajutor,
Pe calea Ta sfântă şi bună
Să-mi fii al vieţii Domnitor,
Căci Tu mi-eşti şi Mântuitor!

Să nu mă laşi sub intemperii
Ca să mă zbat în neputinţă,
Ci-n grija scumpă, iubitoare
Să-mi dirijezi a mea voinţă,
Să fiu statornic în credinţă!

Spre lucrurile ce-am nevoie
Un caracter ca să-mi clădesc,
Nu pot s-ajung ca să le am
Făr-de-ajutorul sfânt, ceresc,
Prin el doar mă desăvârşesc.

În lupta grea cu firea veche
Să mă sprjini cu-a Ta putere,
Orice defect vreau să înlătur,
Să împlinesc sfânta Ta vrere
Şi-n Cuvânt s-am mângâiere!

Flavius Laurian Duverna
O4 iunie 2012

Când Duhul Sfânt azi te cheamă!

Când Duhul Sfânt azi te cheamă
Din lumea aceasta-n necredinţă
Să te-ntorci grabnic la pocăinţă,
O, suflete, e bine să iei seamă
S-alungi şi desnădejdi şi teamă,
Şi-n Domnul să speri în credinţă!

Să vii degrab, căci harul sfânt
Iată, că-l ai acum la dispoziţie!
Prin har ai drum spre Împărăţie
Şi-n calea ta pe-acest pământ
De-asculţi al Domnului Cuvânt
Inima, îţi va fi plină de veselie!

Azi când Duhul Sfânt te îmbie
Din lumea aceasta spre pierzare
Ca să te-ntorci, că-o altă cărare
Să mergi pe ea, spre veşnicie
Prin har te-aşteaptă în bucurie,
Suflete, e bine să dai ascultare!

Poate că azi, e ultima invitaţie
De a te-ntoarce din conştiinţă,
Primind în har sfânta credinţă
Cu inima, -ntr-o nouă pulsaţie
Că mai sunt zile-ncă de graţie,
Că poţi veni-acum la pocăinţă!

Azi când Duhul Sfânt încearcă
Să te convingă-n preschimbare
Spunându-ţi că-ai răscumpărare,
La cruce, sarcina-ţi descarcă,
Cu Dragoste sfântă te încarcă
Spre-a duce lumii vestea mare!

Flavius Laurian Duverna
03 iunie 2012

E-aproape Doamne ziua mare!

E-aproape Doamne ziua mare
Când sus pe nori, Te vei ivi,
Când îngeri mii Te-or însoţi
În slava sfântă şi-n grandoare
Prin strălucire şi-n splendoare,
Şi totuşi, Te-om putea privi!

Ne-om bucura de-a Ta venire
De mii de veacuri aşteptată,
De-ai Tăi copii cu dor sperată
Ca să aduci sfânta mântuire
Prin scumpa Ta neprihănire,
Prin jertfa Golgotei păstrată!

E-aproape Doamne ziua mare
Când cei sinceri din morminte
La glasu-Ţi muzicii preasfinte,
Se vor scula spre-ntâmpinare
Spre viaţa-n veci nemuritoare
Ca-n cer de-a fi de-aci-nainte!

La marea cea de foc şi cristal,
Ca roade scumpe-ale victoriei
Spre slava cea eternă a gloriei
Vor intona imnul cel triumfal,
Imnul durerii, din al morţii val
Fixat, în palmaresul memoriei.

E-aproape Doamne ziua mare
Când sus pe nori ne-om întâlni
Cu îngeri cereşti, şi-om vorbi;
Prin imnuri sfinte de-adorare
Cântând cea mai dulce cântare
Şi dragostea-Ţi, vom preamări!

Flavius Laurian Duverna
01 iunie 2012

Salvarea noastră e-n Hristos

Salvarea noastră e-n Hristos
Cel ce-a venit, răscumpărare
S-aducă lumii de sub soare
Prin jertfa Sa de bun prinos,
Venit din ceruri, la noi jos
În dragostea-I aşa de mare!

Salvarea noastră prin jertfire
În sângele-I sfânt ce-a vărsat
La Gogota sus când S-a dat
Pe lemnul crucii-n răstignire,
Ne-a adus scumpa mântuire,
Prin har şi sânge ne-a iertat!

Salvarea noastră, e-mplinită
În planul sfânt de mântuire,
Şi-a fost adus la-ndeplinire
Spre-a face-o lume, fericită
Prin legi veşnice, întocmită,
De Domnul Isus, prin Iubire!

Salvarea noastră-n Isus este
Fixată-n timp, şi-n veşnicie,
Şi-o vom trăi prin bucurire,
Cum c-a păcatului poveste
Odată a fost şi nu mai este,
S-a-ncheiat Marea Tragedie!

Flavius Laurian Duverna
31 mai 2012

Pe-al cerului albastru-ntins

Pe-al cerului albastru-ntins
Să fiu o stea, luminătoare
Prin dragostea mântuitoare
Ce-n haru-I ea m-a cuprins,
Şi-o flacără-n mine-a aprins,
Să ardă-n veşnică fervoare!

Să fiu o torţă, ce-i purtată
Să strălucească pe pământ,
Prin slava Sfântului Cuvânt
Vestind solia-n lumea toată,
Pentru-a fi prin har salvată
În Jertfa Aceluia Preasfânt!

Dragostea e mult mai tare
Întrecând moartea omului!
Ea e o flacăre, a Domnului,
Şi-aici, şi-n veacuri viitoare
Voi povesti minunea mare,
Din traiectoria Pământului!

Voi povesti c-atât de mare
A fost minunea, îmbrăcată
În taina cea mai minunată
A dragostei cea jertfitoare,
Căci a venit pentru salvare,
A lumii, ce-a fost vinovată!

Flavius Laurian Duverna
30 mai 2012

Dacă-n gând si-n spirit treci

Dacă-n gând şi-n spirit treci
Prin parcul din Ghetsimani,
Când Isus printre duşmani
Strigă-n rugă-n sudori reci,
Ca-n vis te duci, peste ani.

Şi-ai să vezi picuri curgând
De pe fruntea-I sacră-n veci
Pentru soarta lumii întregi,
Stropi de sânge jos căzând
S-o scape, din făr-delegi.

Dacă-n drumul spre Calvar
Când crucea-Şi ducea tăcut,
O, de-L urmai, L-ai fi văzut
Cum Îşi soarbea acel pahar,
Care prea mult, L-a durut,

Al batjocorei, spre Golgota,
Prin chinul amar şi groaznic
Din puseul cel mai straşnic,
Când gloatele-L transporta,
Vei şti cât a fost de-amarnic!

Dac-atunci când răstignirea
Se săvârşea sus pe munte
Prin ororile cele mai crunte,
Vei privi, aflând ispăşirea
Vei şti că s-a-ntins o punte!

Vei şti că-n negru-ntuneric
Cu-a lui cumplită fervoare,
Prin Dragostea salvatoare
S-a rupt lanţul Luciferic,
A învins prin jertfa-I mare!

Flavius Laurian Duverna
29 mai 2012

Se-aud paşii Tăi venind!

Se-aud paşii Tăi venind
Doamne, în semnele clare
Ce-aduc groază şi oroare!
Pământul întreg mugind,
E-ntr-o continuă mişcare
Prin seisme devastatoare.

Ca la potop sunt inundaţii
Prin rupere de nori cu ploi,
Parc-ar fi ziua cea de-apoi
Vestită în mari conflagraţii,
Care nasc mişcări politice
Cu frământări apocaliptice.

Prin vânturi care suflă tare
Prin cicloane, prin taifune,
Parcă glasul lor ne-ar spune:
Peste pământ şi peste mare
Sunt semnele de-avertizare
Ce-anunţă ziua aceea mare!

Dezastrele-n mari uragane
Ce fac prăpăd în calea lor,
Parcă-ar vorbi locuitorilor
Pământului, dela amvoane,
Cum că timpul se sfârşeşte
Şi venirea-Ţi se pregăteşte!

La ce se-ntâmplă de privim
Putem cu toţi să observăm
Că-i timp să ne examinăm,
Că-i vremea să ne pregătim
Cu tine Doamne la-ntâlnire
În slava-Ţi sfântă şi mărire!

Flavius Laurian Duverna
28 mai 2012