Alan J. Reinach, comentează în
Revista RECORDER
Pacific Union, Septembrie 2009
“ENCICLICA PAPALĂ face VÂNZOLEALA în CONTEINERUL Profeţiilor Sfârşitului”
“Mulţi adventişti au fost încântaţi de veştile din Enciclica papală – CARITATE în ADEVĂR -, în care Benedict al XVI a făcut chemarea pentru o NOUĂ ORDINE ECONOMICĂ MONDIALĂ pentru a atrage atenţia spre remediere nu doar a problemelor de structură ale economiei globale, dar şi a lipsei de moralitate în sistemul financiar mondial.
Barry Bussey, Directorul Asociaţiei Libertăţilor Religioase din America de Nord, a scris în comentariul său că o asemenea chemare la unitate politică, nu este ceva nou. Noi am auzit astfel de chemări şi mai înainte, dar cu fiecare chemare este un sens al creşterii în intensitate a condiţiilor precare ale lumii.
Recenta cădere economică a afectat multe naţiuni. Ce zice Biblia? Apocalipsa 18 descrie căderea economiei globale urmată imediat de revenirea Domnului după încheierea judecătii de pe urmă. Acestea şi pasajele în legătură cu ele, trebuie a fi studiate cu atenţie, atât pentru aspectele profetice cât şi pentru aplicaţii personale.
Adventiştii consideră de mult unirea dintre biserică şi stat ca punct profetic central către persecuţia din Apocalipsa 13. Trebuie să ne uităm cu atenţie cum amândouă aceste capitole 13 şi 18 din Apocalipsa ne arată extinderea colaborării guvernelor cu oamenii mari de afaceri ai pamântului, sistemul financiar (negustorii lumii).
Apocalipsa 18 dă un semnal de alarmă “ieşiţi din mijlocul ei poporul Meu”; dar ieşirea din ce? Din Biserica decăzută? Din statul decăzut? Din sistemul financiar căzut? Sau poate din toate trei? Mai târziu (în profeţie) atât regii cât şi negustorii sunt văzuţi “stând deoparte de Babilonul deja căzut. Nu mai e nimic de care să stai deoparte. Este limpede că noi trebuie să ieşim afară înainte de a fi prea târziu.
Acest mesaj pare a fi clar: noi nu ne putem încrede în prinţi, în biserici, în bănci sau în bani. Noi ne putem încrede numai în Isus. Noi trebuie să ne depărtăm nu numai de luptele politice ci şi de dependenţa noastră faţă de felul în care se consumă pe lume.
Papa Benedict XVI observă corect că afacerile financiare economice, pierd moralitatea de bază atât de necesară. Adventiştii pot contribui la discuţie cu observaţia că economia noastră modernă este bazată pe lăcomie şi dorinţa de acaparare de bunuri chiar în defavoarea altora, violând porunca X-a. Acum este timpul să proclamăm valabilitatea poruncii a X-a”. Sfârşit de comentariu.
Este interesant şi bine şi frumos ce ZICE papa. Dar ar fi şi mai interesant şi mai bine şi mai frumos, dacă într-o bună duminecă dimineaţă – cât mai repede – în timp ce mulţimea îl aşteaptă să apară la fereastra ce dă în piaţa Sfântul Petru, ar coborî în mulţime, pe jos, umblând simplu ca Domnul Isus Hristos şi ar spune oamenilor “duceţi-vă de vindeţi toţi ce aveţi şi daţi la săraci”, în timp ce tezaurul Vaticanului s-ar deschide la propriu către oropsiţii lumii în văzul mulţimii stupefiate de bucurie. Dacă ar mai spune şi că “infailibilitatea” cuiva este o greşeală şi personal renunţă la ea, dacă ar mai spune că dă o enciclică prin care oficial se revine la observarea Sabatului Zilei a Şaptea şi la “singurul Mijlocitor între om şi Dumnezeu, omul Isus Hristos”, etc. ar fi minunat pentru o lume în aşa condiţii de păcat, comportament valabil de altfel pentru toate bisericile şi toţi conducătorii bisericilor.
Cât priveşte comentariul din RECORDER prezentat mai sus, deşi este adevărat cu privire la însemnătatea poruncii a X-a în care lumea s-a împotmolit nerespectând-o, sper că “proclamarea valabilităţii ei” cum spune autorul şi pe care şi papa o subliniază în Enciclică, să nu abată atenţia de la proclamarea valabilităţii poruncii a IV-a, de care autorul nu mai aminteşte nimic, deşi face referire la capitolele profetice 13 şi 18 din Apocalipsa.
Mă mai întreb cum se face că autorul comentariului aşa de pozitiv despre ultima Enciclică papală, nu spune la care poruncă a X-a se referă, la cea din Biblie sau la cea din Catehism, pentru că odată cu scoaterea poruncii a II-a din Decalog, a X-a a fost împărţită în două. Mi se apre că s-ar fi cuvenit măcar să specifice pe care din CELE DOUĂ porunci despre “să nu pofteşti” din Catehism e bine să o proclamăm sau poate pe amândouă ca să fie ca-n Biblie.
Aşa dar, mie, comentariul mi-a lăsat un gust dulce-amar. DULCE că într-adevăr CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ e un semn al sfârşitului care culminează cu VÂNDUTUL-CUMPĂRATUL profetic din Apcoalipsa 13 şi AMAR că nu se aminteşte motivaţia pentru care oprirea VÂNZARE-CUMPĂRARE se va face.
Nu ştiu ce fel de gust am mai adăugat şi eu la cele deja existente prin aceste câteva vorbe. Dumneavoastră însă stimaţi cititori, să vă dregeţi gustul spiritual după Sfânta Scriptură, dincolo de oricine şi orice ar comenta pe lume. Domnul să ne ajute pe toţi să facem acest lucru.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)