SEMNELE SFÂRȘITULUI MATEI 24
Christoși mincinoși. Războaie. Cutremure de pământ. Foamete și ciumi. Persecuții. Înmulțirea fărădelegii. Evanghelia propovăduită în toată lumea. ,,Când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la uși“
Semnele săptămânii 14 Martie 2013
„Habemus Papam!” Așa a declarat de la balconul basilicii Sfântul Petru, miercuri seara cardinalul diacon Jean-Louis Tauran. El a proclamat cu voce clară și răsunătoare numele cardinalului argentinian Jorge Mario Bergoglio, ca cel care va fi de aici înainte cunoscut ca papa Francis I-ul. În vârstă de 76 de ani acest nou papă este o premieră din multe puncte de vedere. El este primul iezuit ales în această funcție, este de asemenea primul cardinal din America de Sud care va hotărî destinele bisericii catolice și a celor 1.2 miliarde de catolici din lumea întreagă. De fapt 2013 a fost cu totul ieșit din comun: a fost prima dată în ultimii 600 de ani când un papă a demisionat, conclavul a fost convocat foarte repede, iar deliberarea a fost cea mai scurtă din istorie. La cel de al cincilea vot, la numai 24 de ore de la începerea lucrărilor, cei 115 cardinali au ales pe noul papă. Acest fapt a declanșat explozii de bucurie în Argentina și în America de Sud în general. Noul papă este bine cunoscut ca un exeget în teologie, dar este un om modest care călătorea cu autobuzul și metroul, asculta la cei săraci și umili. În schimb asociațiile de homosexuali și lesbiene sunt triste, noul papă nu și-a ascuns niciodată opoziția fățișe împotriva lor. Cei care sperau ca noul papă va fi un reformator, sunt dezamăgiți, el este un evanghelist, un exeget, modest și care înțelege suferința umană, dar conservator și intransigent în ceea ce privește modernismul în moravuri. Noul papă, Jorge Mario Bergoglio s-a născut la Buenos Aires, în 1936. Este unul din cei cinci copii ai unui lucrător feroviar italian. Bergoglio a studiat în capitala argentiniană și și-a luat diploma de tehnician chimist, însă la scurt timp după absolvire s-a înscris la seminarul Villa Devoto, din Buenos Aires. În 1958, Bergoglio a activat în ordinul Compan’ía de Jesús, mutându-se la Santiago de Chile, unde a urmat studii umaniste, iar în 1964 s-a întors la Buenos Aires pentru a se dedica studiului literaturii și psihologiei, la colegiul El Salvador. A studiat teologia între 1967 s,i 1970 la Facultatea de Teologie a colegiului San José, în San Miguel de Tucumán (nordul Argentinei). A fost uns preot în 1969. În 1986 a venit în Germania, pentru a-și finaliza teza de doctorat, însă a fost transferat în orașul Cordoba pentru a activa ca director spiritual și confesor al ordinului Societății lui Iisus. El a fost numit cardinal în 2001 de fostul papa Ioan Paul al II-lea. În această funcție, el s-a remarcat pentru pozițiile sale conservatoare, pledoariile în favoarea justiției sociale și o atitudine umilă. A renunțat la reședința oficială pentru a locui într-un apartament modest. Noul papă obșnuiește chiar să își gătească singur. Se opune eutanasiei și avortului. Deși poziția sa în privința homosexualilor se pliază pe cea a Bisericii Catolice, el a făcut apel la respctarea homosexualilor ca indivizi, ființe umane. El s-a opus vehement legii adoptate în 2010 de guvernul argentinian de legalizare a căsătoriei între persoanele de același sex, cosiderând-o „un mare pas antropologic înapoi”. „Să nu fim naivi, aceasta nu este o luptă politică, este una împotriva planului lui Dumnezeu”, spunea cardinalul Bergoglio atunci. După ce fumul a ieșit pe hornul Capelei Sixtine, clopotele au bătut la Vatican așa cum se întâmplă într-o zi de sărbătoare.
Liderii lumii îl felicită pe papa. Președintele SUA, Barak Obama, cancelarul german, Angela Merkel, ca și președintele României, Traian Băsescu s-au grăbit să-l felicite pe noul papă. Ca de la unul care știe ce înseamnă să trezești mari speranțe mesianice, președintele SUA, Barack Obama, s-a declarat fericit să coopereze cu noul Pontifex, „întru întărirea păcii, securității și demnității tuturor oamenilor, indiferent de credința lor”. Reliefând că la Washington s-a intuit ce înseamnă numele de Francisc pe care și l-a ales papa, în memoria faimosului susținător al săracilor, Francisc de Assisi, Obama a adăugat câteva cuvinte de natură să încălzească inimile creștinilor. Potrivit lui, papa ar fi preluat, odată cu ștafeta de „protector al săracilor și al celor mai slabi, mesajul de iubire și compasiune care inspiră lumea de 2.000 de ani”. În Europa, omologul său german, Joachim Gauck, el însuși fost pastor protestant, s-a arătat impresionat de premiera alegerii unui latino-american ca succesor pe scaunul Sfântului Petru. Conform cancelarului Germaniei, care i-a dorit noului Suveran Pontif „sănătate și putere de muncă în misiunea sa de a servi credinței și binelui general, „oamenii, și nu doar credincioșii catolici, au nevoie de orientare și nu doar în chestiuni religioase”. Angela Merkel, ea însăși protestantă, a mai ținut să reliefeze că, de la noul papă, se vor aștepta pretutindeni impulsuri orientative „în domenii precum pacea, dreptatea și prezervarea creației”. „În numele UE vă adresăm sincerele noastre felicitări pentru alegerea dvs, au subliniat liderii Comunității, Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, în mesajul adresat noului Pontifex. Seful statului român a elogiat la rândul lui alegerea „Sanctității Sale”, Traian Băsescu reliefând că îi revine onoarea de a-i adresa papei, „în numele poporului român, cele mai calde felicitări cu prilejul alegerii istorice a Episcopului Romei, Succesor al Apostolului Petru și Suveran Pontif al Bisericii Catolice”. Este, a precizat Traian Băsescu, „un moment de mare însemnătate din viața Bisericii Catolice, pe care am deosebita bucurie de a-l saluta solidar cu credincioșii catolici din România și din întreaga lume, și cu deplina încredere în dezvoltarea relațiilor existente între România și Sfântul Scaun pe temeiul valorilor comune și în spiritul dialogului fratern dintre creștinii catolici și ortodocși”. Un dialog, inspirat și susținut, potrivit șefului statului român, „de predecesorii Sanctității Sale, Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea. Ecouri pozitive a suscitat alegerea ca șef al Bisericii catolice a cardinalului Bargoglio, și în zone din afara lumii creștine. Congresul Mondial Evreiesc a salutat, prin glasul lui Ronald S. Lauder, rezultatul scrutinului derulat la Vatican. Conform șefului acestei importante organizații a credincioșilor mozaici, Congresul Mondial Evreiesc „speră în perpetuarea raporturilor strânse dintre Biserica Catolică și evrei, create în ultimele două decenii”. Președintele Congresului Mondial Evreiesc a precizat că „Papa Francisc nu este pentru noi un străin. Am participat împreună la multe manifestări inter-religioase și a demonstrat că nu este indiferent față de grijile noastre”.
Este posibil un război între cele două Coree? După evoluțiile din ultimele săptămâni, observatorii politici nu exclud această posibilitate. După ce a reacționat cu violență la noile sancțiuni ONU ca urmare a experimentelor nucleare efectuate recent, Kim Jong-Un, a devenit și mai specific anunțând că ținta sa de predilecție va fi nu Statele Unite ci mica insulă Baengnyeong, care aparține Coreei de Sud. Această insulă are o populație de numai 5.000 de locuitori, dar semnificația este mai mult psihologică, tânărul conducător nord coreean dorește să perpetueze spiritul bunicului și tatălui său. Asemenea amenințări au mai avut loc în trecut, câteva chiar soldate cu atacuri. În 1999, 2009 și 2010, când vase sud coreene au fost atacate și scufundate. Numai că de această dată autoritățile de la Seul au promis că nu vor mai accepta nici o umilință și că vor răspunde cu toată forța oricărui nou afront.
Siria luptele continuă cu tot mai mare înverșunare. După aproape 2 ani de conflict înverșunat, luptele câștigă în intensitate pe zi ce trece. Rebelii care sunt o colecție de civili sirieni, foști militari care au dezertat, foști mercenari în solda lui Kagafi, și alți jihadiști care afluează din toată lumea, dornici să lupte cu orice preț. Deși nu se pot aproviziona în mod oficial, rebelii primesc totuși arme deoarece controlează o parte din frontiere, sau pun mâna pe depozite de armament ale armatei siriene. Rebelii au capturat 21 de observatori ONU și au negociat în schimbul eliberării lor retragerea armatei siriene dintr-o zonă strategică. Cele mai aprige lupte au loc în momentul de față în orașul Homs, numit capitala revoluției, oraș în a cărui distrugere armata siriană vede un simbol important. În fiecare zi sute și sute de civili adesea femei și copii, își pierd viața, de asemenea militari și rebeli, numărul lor deși greu de estimat a depășit 70.000. De asemenea peste 1 milion de persoane jumătate din ei copii, au trecut frontierele în țările vecine, iar alte câteva milioane s-au refugiat în Siria, dar în zone în care nu au loc lupte. O altă categorie de persoane care sunt profund afectate de acest conflict sunt creștinii care reprezentau circa 6,3% din populație, adică 1,4 milioane, deoarece rebelii care sunt jihadiști, adică musulmani, adesea extremiști sunt din principiu împotriva lor. Un alt factor este și acela că președintele Bashar nevăzând în ei un pericol, i-a lăsat în pace, deci sunt văzuți de către rebeli ca fiind colaboratori cu regimul. În acest context, răpirile, atacurile împotriva businisurilor lor și a bisericilor creștine este moneda curentă. Recent un șofer de taxi a fost răpit, decapitat, iar trupul său abandonat în stradă unde a fost mâncat de câini.
Nordul Franței paralizat de viscol. La numai 10 zile de la venirea oficială a primăverii, Franța a cunoscut căderi importante de zăpadă. Din cauza viscolului și a vântului puternic, nord vestul țării a fost paralizat. Trenurile de toate categoriile (TGV, Eurostar, Thalys) au fost paralizate, transportul rutier încetinit sau blocat pur și simplu, de asemenea numeroase legături aeriene au fost întrerupte. În Normandie acest episod a fost caracterizat de „istoric”. Președintele și primul ministru francez au declanșat un procedeu excepțional de criză. Crucea Roșie, pompierii, poliția și toate organele de stat sunt la lucru ca să ajute pe cei 80.000 de abonați, adică circa 200.000 de persoane care sunt fără curent electric, pe cei care nu își pot părăsi domiciliul ca să se aprovizoneze cu mâncare și mai ales medicamente, pe cei care nu au domiciliu fix și care sunt în grav pericol să moară de frig.
Președintele Iranian Mahmoud Ahmadinejad are probleme. Săptămâna trecută Președintele Iranian Mahmoud Ahmadinejad a participat la Caracas, la funerarile președintelui Venezuelei Hugo Chavez. Cu această ocazie într-un elan de nostalgie față de prietenul său iubit, cu ochii plini de lacrimi el a îmbrățișat pe mama defunctului președinte. Dacă pentru noi aceasta pare un lucru firesc și demonstrează sentimente nobile, pentru clericii islamiști este un păcat de neiertat. Un musulman nu are voie să atingă o persoană de sex opus care nu îi este rudă apropiată. Aceasta nu este ceva nou în politica iraniană. În 2007, Mohammad Khatami, predecesorul lui Ahmadinejad, a fost criticat că a dat mâna cu o femeie. Numai că Ahmadinejad ajunge în iunie la capătul celui de al doilea termen în funcție și nu mai poate candida, deci campania de denigrare este mai mult simbolică și are ca scop să îl jignească și să îl facă să părăsească funcția umilit.
Germania. Un nou partid „Alternativă pentru Germania”. Vrem UE, nu și euro. Trebuie să reunțăm la euro! Moneda comună dăunează Europei și împovărează Germania cu miliarde. Acesta e apelul pe care-l lansează un nou partid, înființat în Germania de adversari ai uniunii monetare. „Sfârșitul zonei euro ar însemna și sfârșitul Uniunii Europene” – susține, neobosit, cancelara Angela Merkel. De aceea moneda comunitară trebuie salvată. O părere pe care o împărtășesc tot mai puțini germani. Potrivit unui sondaj realizat de săptămânalul Der Spiegel în vara anului trecut, 54 la sută dintre germani nu prea mai văd sensul investirii de sume imense în salvarea zonei euro. În Bundestag, însă, atrage atenția Konrad Adam, așadar în Parlamentul ales direct de către germani, aceste îndoieli nu se fac deloc simțite. Iată de ce, Adam, fost redactor pe teme politice la cotidianul Frankfurter Allegemeine Zeitung a înființat împreună cu alți jurnaliști și experți economici, precum profesorul universitar Bernd Lucke, un nou partid intitulat „Alternativă pentru Germania”. Noua formațiune solicită desființarea zonei euro și inițierea unei dezbateri deschise pe tema măsurilor de salvare. Euro distruge Europa. Dr. Konrad Adam. „Toate partidele politice reprezentate în Bundestag împărtășesc în cele din urmă aceeași părere referitor la salvarea spațiului comunitar”, deplânge Konrad Adam. Singura deosebire constă în suma care ar trebui pusă la dispoziție pentru a menține actuala uniune monetară, adaugă jurnalistul german. El mai avertizează că „euro e considerat ca și cum ar fi ceva sfânt și că cei care sunt de altă părere sunt calificați drept populiști”. Acesta e motivul pentru care s-a văzut nevoit să înființeze o nouă formațiune politică. „Dacă mă prezint la urne aș vrea să și am posibilitatea de a alege, de aceea am vrut să constituim o „alternativă”, spune Adam. Și în fond, nu e vorba de nimicuri. Germania s-a declarat dispusă să susțină umbrela de salvare cu 21,68 de miliarde de euro. Mecanismul e menit să preîntâmpine un faliment al statele aflate în dificultate de plată, oferindu-le credite în condiții avantajoase. Până acum au solicitat ajutor: Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Ciprul. Noul partid critică faptul că până acum posibilitatea desființării zonei euro și stoparea acestor ajutoare financiare reprezintă subiecte ignorate pur și simplu de către politicienii germani. „Ne temem că Europa nu profită de pe urma monedei comunitare, ci că euro va distruge UE”, explică Bernd Lucke, profesor la Universitatea Hamburg. Pentru a nu se crea neînțelegeri, subliniază Lucke, „Alternativa pentru Germania” revendică destrămarea spațiului euro, nu însă și a Uniunii Europene. Propunerea e ca țările zonei euro ori să revină la vechile monede naționale, ori să formeze mici uniuni monetare, de pildă între statele nordice, pe de o parte, și cele sudice, pe de alta. Dar pentru ca orice schimbare să fie posibilă, ar trebui modificate tratatele UE. Iată ce mai solicită noul partid, în plus și ca cetățenii UE să aibă o mai mare putere de decizie, de exemplu prin referendumuri pe diferite teme stringente. În aprilie se va decide dacă noua formațiune politică îndeplinește criteriile pentru a participa la scrutinul parlamentar din luna septembrie. Cel târziu în 2014, însă, „Alternativa pentru Germania” speră să fie admisă la alegerile europene.
Minte sănătoasă în corp sănătos. Veninul de albine. Cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis, statul Missouri, au descoperit că veninul de albine poate distruge Human Immunodeficiency Virus (HIV). Ei au demonstrat că o toxină numită melittin care se găsește în veninul albinelor poate penetra stratul protector al virusului. „Melittin atacă membrana dublă a virusului HIV și o distruge, astfel că virusul rămâne fără protecție și fără abilitatea de a se adapta la acest atac” a declarat Joshua L. Hood, MD, PhD, unul dintre conducătorii studiului. În prezent medicamentele împotriva la HIV/AIDS se axează pe inhibarea procesului de replicație a virusului, lucru care este extrem de dificil din cauză că virusul HIV are o abilitate deosebită de a se adapta la orice atac și a se replica nestingherit. Descoperirea este extrem de importantă și dă speranțe cercetătorilor că în viitorul apropiat se va putea dezvolta un medicament care atât să poată preveni, dar și trata HIV/AIDS. Pe plan mondial se estimeză că cel puțin 35 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV/AIDS, dintre care peste 3.3 milioane sunt copii sub vârsta de 15 ani. De asemenea, cercetătorii sunt de părere că melittin are capacitatea să omoare celule cancerigene, iar cercetări în acest domeniu continuă. Articolul a fost publicat săptămâna trecută în journalul medical „Antiviral Therapy”.
Textul săptămânii. „Dar în vremea acestor împărați, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție, care nu va fi nimicită niciodată, și care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor”. Daniel 2,44
Petre și Paul Gheorghe