SEMNELE SFÂRȘITULUI MATEI 24
Christoși mincinoși. Războaie. Cutremure de pământ. Foamete și ciumi. Persecuții. Înmulțirea fărădelegii. Evanghelia propovăduită în toată lumea. ,,Când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la uși“
Semnele săptămânii 6 Iunie 2013
Europa. Ploi torențiale. Inundații. 11 oameni au murit, mii de persoane au fost evacuate, zeci de localități sunt sub ape, iar Dunărea mătură totul în calea ei după ce a atins debite record din cauza ploilor torențiale ce au căzut, în ultimele zile, în estul Gemaniei, Cehia, Slovacia, Austria și Ungaria. La Bratislava, orașul vechi este deja sub ape, Viena se confruntă și ea cu creșterea nivelului apelor în zona portului. În Bavaria, două diguri de pe Dunăre și râul Isar s-au rupt, provocând inundații de trei metri în orașul german Deggendorf. La Viena, Dunărea a atins nivelul maxim ieri, fiind inundată zona portului și restaurantele aflate pe malul fluviului, însă restul orașului nu era în pericol, datorită unui sistem de canalizare special creat pentru a face față în cazul creșterii nivelului Dunării. Capitala Slovaciei, Bratislava a fost destul de grav afectată, în zona istorică a orașului oamenii fiind nevoiți să circule cu bărcile. Iar locuitorii din cartierul Ligetfalu au fost sfătuiți de autorități să se pregătească de evacuare. La Budapesta, autoritățile maghiare au decretat stare de alertă. Accesul pe Insula Margareta, precum și pe malurile Dunării este interzis, iar în cartierul Romai a fost amenajat un sistem de diguri mobile. În Serbia autoritățile sunt în stare de alertă în așteptarea viiturii care va traversa zilele acestea și Ungaria, va ajunge, inevitabil, și pe teritoriul României.
„Primăvara turcească” face ravagii la Istanbul. Reuters. Două zile și două nopți de proteste violente au readus Turcia în atenția comunității internaționale, după ce un protest ecologist a dat naștere unei răbufniri politice. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Istanbul, Ankara și alte 48 de orașe din țară, vineri și sâmbătă, manifestațiile încheindu-se cu violențe. Forțele de ordine au făcut exces de zel și au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă contra demonstranților. Câteva sute de oameni au reocupat Piața Taksim din Istanbul și duminică, dar situația a fost calmă și angajații de la salubritate au început să curețe străzile după dezastrul din zilele anterioare, soldat cu mașini incendiate și magazine vandalizate. Oficialii au anunțat că au fost răniți 26 de polițiști și 53 de civili, și aproape 1.000 de persoane au fost arestate. Manifestațiile au început din cauza nemulțumirilor legate de distrugerea unui parc central din Istanbul pentru construirea unui mall, dar s-au transformat, pe parcurs, într-o acțiune anti-guvernamentală, după un răspuns dur al poliției. Este primul protest de amploare din ultimii ani, mulți demonstranți declarându- se „sătui de măsurile guvernului”, care ar încerca să le reducă din libertățile personale. Polițiștii au folosit și duminică gaze lacrimogene, în Ankara, unde se adunaseră circa 1.000 de oameni, dar ciocnirile cu manifestanții au fost relativ minore, comparativ cu cele anterioare. Protestatarii s-au mobilizat prin anunțuri pe Facebook. „Vom sta până la final, nu plecăm acasă. Singurul răspuns la aceste proteste ar fi căderea guvernului. Nu mai vrem acest guvern opresiv, care face presiuni asupra noastră în mod constant”, spunea un manifestant citat de Reuters. Premierul Recep Erdogan i-a numit pe protestatari „câțiva hoți” și a spus că modernizarea Parcului Gezi va continua, doar că proiectul nu are deocamdată aprobarea finală. Erdogan a recunoscut, sâmbătă, că „s-au făcut greșeli și că a existat extremism în răspunsul poliției”, dar a acuzat opoziția că folosește furia legată de Gezi Park pentru a inflama politic spiritele. Confruntat cu una dintre cele mai importante mișcări de protest de la venirea la putere, în 2002, a partidului său, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan, a acuzat principalul partid al opoziției laice de stârnirea unui val de manifestații anti-guvernamentale. Erdogan se află la putere din 2002 și este foarte probabil că va candida în alegerile prezidențiale din 2014. Opoziția îl critică pentru că Executivul său ar fi luat măsuri care demonstrează un stil din ce în ce mai autoritar. Partidul său își are originea în islamul politic, dar el susține că este angajat complet în respectarea caracterului secular modern al statului turc. Ar fi exagerat să se vorbească despre o „Primăvară Turcească”, ar însemna o super-dramatizare a ceea ce s-a întâmplat, spun analiștii, dar adevărul este că evenimentele din ultimele zile reprezintă o schimbare cu 180 de grade a imaginii „atotputernice” pe care și-a creat-o premierul în ultimii 10 ani. Erdogan s-a lăudat întotdeauna că a reușit să transforme Turcia, în mai puțin de 10 ani, „într-un exemplu pentru lumea musulmană și într-o putere democratică crescândă”. UE și SUA au făcut apel la calm și au condamnat reacția dură a forțelor de ordine împotriva demonstranților.
Tulburări sociale în Uniunea Europeană. Nivelul de neliniște socială din țările Uniunii Europene este mai ridicat decât în orice altă parte a lumii, în condițiile accentuării decalajului dintre bogați și săraci – un important factor declanșator pentru tulburări sociale, avertizează Organizația Internațională a Muncii, într-un raport făcut public la Geneva. Nivelul de agitație socială – manifestată prin greve, încetări ale lucrului, proteste stradale și demonstrații – a crescut în majoritatea țărilor, după criza economică și financiară începută în 2008, potrivit raportului anual „Lumea muncii”. Cel mai mare risc de asemenea manifestări se înregistrează în rândul țărilor UE, unde raportul a constatat o creștere a acestuia la 46% în perioada 2011-2012 față de 34% înainte de criză, în perioada 2006-2007. Riscul nu este însă răspândit în mod uniform în rândul celor 27 de state membre, iar în cel puțin șapte dintre ele nu a crescut deloc, se precizează în raport. Cele mai vulnerabile state în acest sens sunt: Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Portugalia, Slovenia și Spania. În schimb, riscul de tulburări sociale a scăzut, în UE: în Belgia, Germania, Finlanda, Slovacia și Suedia, după 2010. Pe ansamblu, riscul de tulburări sociale în UE „este probabil urmare a răspunsurilor date de factorii de decizie politică la criza datoriilor suverane și a impactului lor asupra vieții oamenilor și a percepției bunăstării”, a explicat agenția Națiunilor Unite. Potrivit OIM, scenariul economic sumbru „a creat un mediu social fragil, în care a scăzut numărul celor care consideră că au șanse să obțină un loc de muncă bun și să-și îmbunătățească nivelul de trai”. Riscul de tulburări sociale a crescut, de asemenea, în Rusia și în țările fostului bloc comunist care nu fac parte din UE, dar și în Asia de Sud și în economii avansate din afara Uniunii. Același risc a scăzut, însă, în America Latină și Caraibe, unde guvernele au urmat politici de stimulare a angajării, în economiile aflate în creștere din Africa subsahariană, în Asia de Est și de Sud-Est și în zona Pacificului.
Un discurs al lui Michelle Obama, întrerupt de o activistă pentru drepturile homosexualilor. Un discurs al Primei Doamne a Americii, Michelle Obama, la un eveniment caritabil, a fost întrerupt pentru câteva momente de un protestatar care cerea drepturi egale pentru homosexuali. Michelle Obama vorbea, la Washington, când o femeie din public a început să strige, cerând un ordin executiv asupra drepturile homosexualilor și lesbienelor. Michelle Obama s-a apropiat apoi de femeie și i-a spus: „Poți să mă asculți sau poți să iei tu microfonul, dar atunci eu voi pleca”. Mulțimea a rugat-o pe Michelle să rămâmă, așa că femeia respectivă, care a provocat incidentul, a fost condusă afară din sală. Protestatara de la evenimentul de strângere a fondurilor la Comitetul Național Democrat, marți seara, a fost identificată ca fiind Ellen Sturtz, membră a unei grupări care luptă pentru drepturile homosexualilor, GetEăual. Într-un interviu acordat publicației Huffington Post, femeia, în vârstă de 56 de ani, a spus: „Prima Doamnă mi-a cerut să tac, dar nu pot să mai tac. Am fost suprinsă de cât de negativ a reacționat mulțimea. De fapt, chiar m-a tulburat puțin reacția celor din sală”, a spus ea. Femeia a mai explicat că activiștii homosexuali i-au cerut președintelui Barack Obama să semneze acel ordin executiv, de 5 ani. „Cât ar mai trebui să așteptăm?” s-a întrebat ea. Anul trecut, Obama și-a exprimat public susținerea pentru căsătoriile între persoanele de același sex, dar a refuzat să semneze acel decret pe controversatul subiect.
Centralia a ajuns o ruină. Centralia este un orășel minier din Pennsylvania, SUA. Sub această așezare, un foc arde mocnit de jumătate de secol. Odată un înfloritor oraș american, Centralia a ajuns o ruină tocmai din cauza activității care a contribuit la dezvoltarea așezării. Orașul este așezat într-o regiune bogată în zăcăminte de cărbune, iar activitatea principală a locuitorilor era mineritul. Declinul acestui oraș a început în 1962 când niște muncitori au ales să ardă gunoi într-o cavitate săpată în pământ. Din greșeală, ei au ajuns să aprindă un depozit vast de antracit, iar flacăra s-a răspândit de la cărbunele local la întreaga rețea de depozite, cauzând în cele din urmă un uriaș foc subteran. Jumătate de secol a trecut de atunci, însă focul de sub oraș nu s-a stins. Experții spun că în subteranul orașului Centralia există suficient cărbune pentru a alimenta focul încă 250 de ani. Autoritățile locale, dar și cele centrale au încercat să găsească o soluție salvatoare pentru orășelul din Pennsylvania, însă în cele din urmă au decis evacuarea orașului. Din cauza monoxidului de carbon din atmosferă, zona este un adevărat pericol, așa că majoritatea locuitorilor și-au părăsit casele și s-au mutat în alte regiuni. În 2010, Centralia mai număra 9 locuitori. Centralia a ajuns subiectul unui film de groază numit Silent Hill, mulți americani uitându-i denumirea inițială și botezând-o după pelicula horror.
Albania. Pedepse dure în noul Cod Penal. Autoritățile albaneze au anunțat, că au înăsprit pedepsele împotriva kanun-ului (vendeta albaneză) și a violenței la care sunt supuse femeile, în creștere constantă în ultimii ani în această țară ce dorește să adere la Uniunea Europeană. „Cel care va îndrăzni să ucidă pentru vendeta va fi condamnat la o pedeapsă ce merge de la 30 de ani închisoare la închisoare pe viață”, a declarat jurnaliștilor ministrul justiției, Eduart Halimi, anunțând intrarea în vigoare, marți, a noului Cod Penal. Conform datelor oferite de poliție, cel puțin 116 persoane, dintre care 28 de copii, refuză să iasă din locuințe de teamă să nu cadă victime vendetei, kanun (răzbunarea prin sânge), o lege a locuitorilor din nordul muntos al Albaniei, ce datează din secolul XV și pe care autoritățile încearcă, fără succes, să o combată. Noul Cod Penal, intrat în vigoare cu câteva săptămâni înainte de legislativele programate pe 23 iunie, a înăsprit, de asemenea, pedepsele pentru violențele cărora le cad victime femeile – de la 20 de ani închisoare până la închisoare pe viață. În vechea lege, delictul era pedepsit cu închisoare între 5 și 25 de ani, precizează Agerpres. În Albania, o femeie din trei este victimă a violențelor domestice, în timp ce numeroase cazuri nu sunt semnalate autorităților din teamă sau prejudecăți, potrivit rapoartelor întocmite de diverse organizații internaționale. Aproximativ 20 de femei au fost ucise de soții lor în ultimele 12 luni în Albania, țară puternic ancorată în mentalitatea patriarhală. Justiția albaneză a mărit, de asemenea, pedepsele pentru violențe comise asupra minorilor, ai căror autori sunt pasibili de 25 de ani închisoare.
Doi poli?iști condamnați pentru acte de tortură. Doi polițiști acuzați că au torturat un minor după protestele violente din 7 aprilie 2009 de la Chișinău au fost condamnați la câte cinci ani de închisoare. Aceștia sunt acuzați că la 10 aprilie 2009, adică la câteva zile după proteste, au reținut în centrul Chișinăului un minor pe care l-au torturat în automobilul de serviciu, cerându-i să recunoască faptul că a participat la proteste și la devastarea sediilor parlamentului și președinției. Tânărul a fost bătut până a leșinat și suferit mai multe contuzii. Anterior, o altă instanță de judecată îi achitase pe cei doi polițiști, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale. Până în prezent, în cele peste 70 de cazuri penale pornite împotriva celor care au maltratat protestatarii, au fost condamnați 16 polițiști. La 7 aprilie 2009, în urma alegerilor parlamentare câștigate de comuniști, câțiva zeci de mii de tineri s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dar în scurt timp mitingul pașnic s-a transformat într-unul violent, amintește Agerpres. O parte dintre participanți au atacat sediile președinției și parlamentului, i-au atacat cu pietre pe polițiști, iar ulterior parlamentul a fost devastat, unele birouri fiind incendiate. Poliția prezentă practic nu a opus nici o rezistență. Poliția a intervenit în forță abia noaptea, când în centrul Chișinăului mai erau câteva zeci de persoane. Ulterior, sute de tineri au fost arestați, ei acuzând că au fost maltratați de poliție, iar un tânăr a decedat în urma bătăilor.
Minte sănătoasă în corp sănătos. Veste bună pentru vegetarieni. O dietă vegetariană poate fi asociată cu o viață mai lungă, este concluzia unui nou studiu publicat săptămâna aceasta în revista americană Journal of the American Medical Association. Cercetătorii de la Loma Linda University (LLU) raportează că vegetarieni, într-o perioadă de șase ani, au avut un risc de deces de 12% mai mic, în comparație cu non-vegetarieni. „Aceste rezultate demonstrează asocierea generală a dietei vegetariene cu o mortalitate mai redusă comparativ cu modelul dietetic non-vegetarian”, au declarat autorii studiului în articol. „Prin urmare, aceasta arată o relație între mortalitatea mai redusă de pesco-vegetarieni (dieta compusă din vegetale și pește), vegetarieni, și lacto-ovo-vegetarieni, comparativ cu dieta non-vegetariană”. Studiul a inclus 73.308 bărbați și femei Adventiști de Ziua a <aptea, care au fost recrutați între 2002 și 2007 și au fost urmăriți pe o perioadă medie de 5.8 ani. În această perioadă, 2.570 de participanți au murit. Cercetătorii au descoperit că în comparație cu non-vegetarienii, vegetarienii au avut un risc de 12% mai mic de a muri în această perioadă de timp. Concret, vegetarienii au un risc de 15% mai mic de deces, lacto-ovo au avut un risc de 9% mai mic de deces, pesco-vegetarienii au avut un risc de 19% mai mic de deces și semi-vegetarieni au avut un risc de 8% mai mic de deces. Cu toate acestea, este important de reținut că vegetarienii au tendința de a fi căsătoriți, au niveluri de educație superior, sunt mai în vârstă, și au o greutate normală. Este foarte posibil că vegetarienii practică exercițiul fizic regulat, nu fumează și nu consumă alcool. Cercetătorii au adăugat că toți acești factori împreună pot avea un rol important în riscul lor mai mic de deces. Cercetătorii recunosc că perioada de timp a studiului este mică și că un studiu mai îndelungat este necesar pentru a testa aceste rezultate. Articolul adaugă că oameni de știință de la LLU au o reputație pentru studiile lor asupra vegetarianismului și a unei vieți sănătoase. Anul trecut ei au prezentat rezultatele preliminare ale unui studiu la reuniunea Academiei de Nutriție și Dietetică, arătând că Adventiștii vegetarieni trăiesc în medie cu 9.5 ani mai mult, iar femeile care sunt vegetarieni trăiesc 6.1 ani mai mult decât restul populației din California. Un alt studiu de la Oxford University, publicat la începutul acestui an, arată că vegetarienii au un risc de maladi cardiovasculare mai scăzut cu 32%, comparativ cu non-vegetarieni. Acest studiu a inclus 45.000 de persoane din Marea Britanie, și 34% dintre ei au fost vegetarieni. Cercetătorii de asemenea au observat că vegetarienii sunt în general mai puțin susceptibili de a avea diabet de tip 2.
Textul săptămânii. „Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. <i soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui”. Apocalipsa 16,8
Petre șI Paul Gheorghe