SEMNELE SFÂRȘITULUI MATEI 24
Christoși mincinoși. Războaie. Cutremure de pământ. Foamete și ciumi. Persecuții. Înmulțirea fărădelegii. Evanghelia propovăduită în toată lumea.
,,Când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la uși“
Semnele săptămânii 9 Februarie 2012
Ce este mai important? Tabloul politic și mai ales economic al anului 2012 nu se anunță deloc luminos. Tot mai multe țări de pe continentul african, cum ar fi Egiptul unde democrația întârzie să se instaleze, în schimb instabilitatea și violența îi iau locul. Siria unde regimul totalitar al lui Bashir Assad continuă să extermine populația, fără ca ONU să poată face ceva deoarece Rusia și China blochează orice rezoluție de condamnare a acestor crime oribile. Senegalul unde în preajma alegerilor prezidențiale populația se revoltă împotriva actualului președinte Abdoulay Wade care dorește să devină pentru a 3-a oară președinte, în ciuda prevederilor constituției care limtează la 2 numărul de mandate permise. Urmează apoi numeroase țări în frunte cu statele Unite și Franța unde vor avea loc anul acesta alegeri prezindețiale și unde lupta este acerbă. Nu mai vorbim de situația economică în Europa, criza financiară antrenată de deficitul Grciei este departe de a se ameliora, șomajul face ravagii, totul se pare că merge pe dos. În acest context credeam că aspectele economice și sociale vor domina campaniile electorale. Din nefericire nu este cazul. Am ales numai o singură zi din săptămâna trecută și am constatat că pe prima pagină a ziarelor din continentul american se află controversa asupra campaniei pretendentului republican Mitt Romney, care în vara anului 1983, în drum spre casa de vacanță și-a legat câinele pe acoperișul mașinii deoarece era cald și mașina încărcată cu bagaje și o familie numeroasă. O altă “dramă”, cântărețul de rapp canadian, K’Naan, este supărat că aceeași campanie îi folosește fără autorizație una din melodii. Și eu care credeam că campania electorală ar fi trebuit să se ocupe de situația economică, de amenințarea pe care o reprezintă regimul iranian aflat în cursa pentru construirea bombei atomice, etc., dar nu, povestea veche de acum 29 de ani revine iar și iar pe prima pagină. În Franța unde lucrurile nu stau mai bine, în aceeași zi presa făcea mare controversă dacă pentru a arăta mai bine în cursul vizitei președintelui Sarkozy, conducerea unui șantier de construcții nu a adus muncitori suplimentari. Un alt aspect “important” îndelung dezbătut de presă era faptul că principalul opozant candidat la președinție și-a făcut un punct de onoare de a nu cita numele lui Sarkozy în declarațiile publice deoarece nu vrea să-i facă publicitate. Am găsit ciudat și extrem de îngrijorător că mai marii acestei lumi, și ziariștii care îi urmăresc sunt preocupați de aceste aspecte frivole în loc să rezolve problemele majore, sau poate pentru că nu au nici o soluție la acestea, se ocupă de frivolități.
Maldive. Lovitură de stat. Mohamed Nasheed peședintele Maldivelor, o insulă în Oceanul Indian a fost obligat să “demisioneze”. Comunicatul de presă inițial spunea: în urma unei revolte a forțelor de poliție președintele a demisionat și că vicepreședintele Mohamed Waheed Hassan Manik a fost desemnat să îi ia locul până anul viitor când vor avea loc alegeri. Mai apoi au ieșit la iveală rapoarte că această demisie a avut loc după ce fostul președinte a fost bătut și amenințat cu moartea. De fapt atunci când a semnat actul de demisie avea un pistol la tâmplă. Ca urmare suporterii lui au început să demonstreze, poliția și armata a folosit gaze lacrimogene ca să-i împrăștie, situația este extrem de instabilă și se prevăd noi tulburări. Comentatorii politici sunt de părere că tulburările în acest paradis turistic exotic, unde hoteluri de lux oferă vacante de vis cu 1.000 de dolari noaptea, are substrat religios și economic. În acest stat Sunni Muslim, armata reproșează fostului președinte că nu era destul de religios. Cât privește aspectul economic, Nasheed, președintele abia destituit, era în dispută cu aliații predecesorului său Maumoon Abdul Gayoom, care voiau să împiedice demascarea unor malversații finaciare în valoare de miliarde de dolari.
Naufragiu. În fiecare zi presa internațională mai scoate la iveală un amănunt picant despre naufragiul vasului de croaziră de lux Costa Concordia. În ciuda numărului că numai 22 de persoane din peste 4.200 de pasageri și-au pierdut viața, evenimentul apare pe prima pagină a ziarelor cu comentarii asupra faptului că poate capitanul era distrat de compania dansatoarei moldovence neînscrisă pe lista pasagerilor, dar care lua cina cu el, dacă a dat sau nu ordin de evacuare, dacă a fost un erou sau un criminal, etc. Printr-o tristă coincidență în aceeași perioadă în largul coastelor insulelor Papua Noua Guinea, un fery transportând peste 350 de călători s-a scufundat în plină furtună. Nu au putut fi salvați decât 238 de pasageri, restul au pierit în valurile oceanului. O parte din pasageri au rămas captivi în interiorul vasului deoarece naufragiul a fost foarte rapid. Mai dramatic este faptul că o parte din victime sunt copiii naufragiaților, care inițial erau purtați în brațe sau în spate, dar cu trecerea timpului părinții au obosit și i-au scăpat din brațe în valuri. Ce poate fi mai dramatic decât să-ți vezi copilul pierind în fața ta și să nu fi în stare să faci ceva.
Europa pradă unui val de frig neobișnuit de sever. Bilanțul valului de frig care s-a abătut asupra Europei este deosebit de serios. Afectând toată Europa, și caracterizat prin temperaturi extrem de scăzute -30 în Ucraina și -25 în Balcani, acest fenomen meteorologic a devenit și mai serios datorită faptului că durează foarte mult, mult mai mult decât de obicei. Până în prezent s-au înregistrat 470 de decese direct legate de ger, fără a lua în considerare alte cazuri în care gerul a agravat alte patologii. Orașul francez Toulose de exemplu, câteva cartiere sunt fără încălzire și apă caldă de câteva zile, ceea ce a făcut ca peste 7.000 de familii să stea în apartamente înghețate, aceasta a produs numeroase îmbolnăviri. În Italia sate din regiunea Aburuzzes au rămas izolate de zăpadă, fără apă și mâncare, iar lupii flămânzi au ajuns să patruleze pe ulițele satelor. Tot în Franța asociațiile de protecție a naturii au îndemnat populația să dea de mâncare păsărilor sălbatice care riscă să moară de foame, vegetația fiind acoperită de un strat gros de zăpadă. În Japonia insula Honshu este paralizată de cantitatea mare de zăpadă, combinată cu frigul și viscolul neobișnuit de puternic. În China celebrele cascade Hukou au înghețat datorită gerului. De asemenea în Africa de nord mai ales în Algeria zăpada și temperaturile neobișnuit de scăzute au făcut peste 28 de victime.
Vizită agitată. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a fost în vizită săptămâna trecută în Gaza, numai că vizita nu s-a desfășurat așa cum era prevăzut. Încă de la intrarea în localitate, mașina lui Ban Ki-moon a fost ținta unui atac cu pantofi și pietre. Mai apoi invitația la un prânz cu reprezentanții societății civile a fost anulată deoarece aceștia, membri ai organizației teroriste Hamas, au fost nemulțumiți că secretarul general nu s-a întâlnit cu familiile celor care sunt închiși în Israel. Ban Ki-moon se află în vizită oficială în teritoriile palestiniene, la capătul unui turneu în regiune, care a inclus de asemenea Iordania și Israelul. Secretarul general a răspuns că s-a întâlnit cu ministrul Palestinian care se ocupă de prizonieri. În cadrul conferinței de presă ținută la Khan Younes în sudul Gazei, el a precizat că palestinienii ar trebui să înceteze tirul de rachete, iar Israelul să slăbească blocada teritoriilor palestiniene. Potrivit cotidianului israelian Maariv, ONU, Statele Unite și Tony Blair, emisarul special al Europei în zonă, fac presiuni asupra primului ministru israelian Benjamin Netanyahu, pentru a accepta măsuri de clemență în favoarea palestinienilor, cum ar fi importul de materiale de construcție, acordarea de încă 5.000 permise de lucru în Israel pentru palestinieni, etc. Pe de altă parte președintele palestinian Mahmoud Abbas a avut o întrevedere cu David Hale, emisarul american în Orientul Apropiat pentru a afla punctul de vedere al acestuia despre intrevederile care au avut loc recent în Aman.
Președinția Danemarcei și Ciprului. Una din temele care vor fi dezbătute în prima jumătate a anului 2012, când președinția Consiliului UE va fi deținută de Danemarca, este extinderea familiei europene. Muntenegru ar dori ca în iunie să înceapă negocierile cu UE, iar Serbia speră ca deja în martie să obțină statutul de candidat la aderare. Pentru Cipru, preluarea, în a doua jumătate a anului, a președinției UE, nu va fi deloc ușoară. Mai întâi, pentru că țara trece printr-o gravă criză financiară, iar apoi, pentru că este o insulă divizată. Turcia, care nu recunoaște Ciprul ca membru al UE, a anunțat că va îngheța, pe timpul ultimelor șase luni ale anului, relațiile cu Uniunea Europeană. Un afront la adresa UE, mai ales că Turcia speră într-o integrare europeană cât mai grabnică. În plan extern politica UE va fi și ea pusă la încercare în 2012. Ce poziție să adopte față de regimul Assad din Siria? Dar față de Moscova, unde, după recentul scrutin legislativ, au loc masive proteste ale populației? Cum vor evolua relațiile cu SUA, China și țările emergente? Nu doar în plan politic, 2012 va fi un an plin de așteptări, ci și în sport. Luna iunie va fi marcată de Campionatul European de Fotbal, care se va desfășura în Polonia și Ucraina. Atunci, cu siguranță, până pe 1 iulie, când la Kiev se va disputa finala, criza europeană va aluneca într-un plan secund.
Controverse. Franța se afla în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale. În acest context de luptă electorală acerbă între doi candidați cu șanse egale și alți 10 care, deși știu că nu au nici o șansă, sau chiar nici nu ar fi în stare să guverneze dacă din greșeală ar deveni președinți, fac gălăgie pentru că nu au altceva mai bun de făcut, deci în acest context orice declarație, orice replică devine subiect de controversă. Deunăzi ministrul de interne Claude Gueant care aparține partidului de guvernământ a declarat în cadrul unui miting cu tinerii partidului într-o discuție care trebuia să fie privată, că “nu toate civilizațiile sunt la fel”. El se referea la faptul că în lume există civilizații și regimuri socio-politice care se deosebesc foarte mult. În unele dintre ele, mai ales din vest, femeile au drepturi, pot participa la viața socială și politică, religiile sunt libere și egale, dar complet separate de stat, căruia i se cere să fie imparțial și neutru. În alte state femeile sunt discriminate nu au dreptul de vot, nu pot ieși din casă singure, nu pot conduce o mașină sau lucra, există o singură religie și aceasta este de stat dominând viața politică și socială și persecutând pe toate celelalte. În realitate nimeni nu ignoră nici nu contestă această realitate, dar din motive politice electorale mai ales că Franța numără peste 5 milioane de musulmani (de fapt civilizațiile vizate sunt predominante de islam) opozanți politici au început să protesteze cu toată forța, avansând ideea că fiecare are dreptate, că nu există nici o diferență, că totul este bine și frumos. Nu sunt calificat să apreciez fondul acestei dispute, dar nu mă pot împiedica să constat că din ce în ce mai frecvent în mai toate domenile vieții, opinia că nu este mare lucru că alb sau negru, dacă îți place, dacă așa vrei tu este bine, devine norma de viață. Așa de exemplu în Statele Unite o personalitate din lumea show businisului a pierdut un contract cu o mare firmă de magazine, deoarece s-a estimat faptul că această persoană nu numai că este lesbiană, dar face și apologia acestui mod de viață, nu corespunde cu principiile firmei care susține viața de familie. Imediat a început polemica: ce dacă este lesbiană, face ce vrea, de ce au anulat contractul? Îmi aduc aminte că mulți ani în urmă când abia mă mutasem într-un alt oraș, l-am întrebat pe noul meu proprietar, fiul unor adventiști, dacă știe pe undeva pe aproape o biserică. El mi-a răspuns foarte candid că sunt o mulțime chiar pe aceeași stradă. Am încercat să clarific întrebarea; nu mă interesează orice biserică, eu sunt Adventist. La care răspunsul a fost și mai interesant: și ce importanță are, o biserică este o biserică, de ce nu te poți duce la cea de peste drum? Din păcate așa se gândește astăzi, din ce în ce mai frecvent, că nu are importanță, că un principiu sau altul, un mod de viață sau altul, toate sunt egale, dacă crezi în inima ta și te rogi, este OK, ce să mai facem atâta caz. Vechiul dicton “toate drumurile duc la Roma” este mai de actualitate ca oricând, și din nefericire mai fals ca oricând.
Gioconda continuă să zâmbească. Gioconda, renumita pictură de Leonardo da Vinci, continuă să fie în centrul atenției după mai bine de 5 secole de existență. Ultimul episod este descoperirea în muzeul Prado din Madrid, a unei copii de dimensiuni mult mai mici, dar mult mai bine conservată. Într-adevăr în ciuda renumelui ei și a misterului ce o înconjoară, nimeni nu știe cu exactitate cine este femeia al cărui portret îl vedem, zâmbetul ei enigmatic, etc. această pictură a fost furată, mutată dintr-un loc în altul, și a pierdut unele din detaliile inițiale. Din contră copia din Madrid a făcut parte încă din 1666 din colecțiile de artă regale, și a nu a beneficiat de atâta publicitate. Recent în cursul unei restaurări s-a descoperit că în spatele unui strat de vopsea neagră, se aflau multe amănunte care au dispărut de pe tabloul original. Deci undeva în umbra unei galerii mai puțin frecventate, acest tablou păstra caracteristicile originalului, în vreme ce originalul însuși, expus intemperiilor și luminii, le-a pierdut. Citind aceste relatări nu m-am putut opri să mă gândesc la faptul că în viața de credință vedem câteodată oameni simpli trăind în umbră, care nu fac mult caz de credincioșia lor, dar care păstrează mult mai multe din caracteristicile modelului Divin. Dimpotrivă alții care strălucesc prin talentele lor deosebite, care domină scena publică își pierd cu vremea caracteristicile modelului și împrumută altele străine. Doresc foarte mult să fiu undeva în umbră, dar să fiu capabil să păstrez caracteristicile tatălui Ceresc.
Un nou virus afectează rumegătoarele în Europa. În ultimele luni, autoritățile veterinare au remarcat apariția unui nou virus care afectează animalele în Europa. Un laborator german a identificat acest virus numit virusul Schmallenberg ca fiind un tip nou. Încă din noiembrie 2011 s-a constatat că el producea febră și diaree, ca apoi în ianuarie să se constate că au apărut miei cu malformații infectați cu același virus. În total aceste infecții au fost recenzate în 9 departamente franceze l’Aisne, le Calvados, l’Oise, la Moselle, la Meurthe-et-Moselle, la Somme, la Haute-Marne, le Pas-de-Calais și la Seine-Maritime, unde zeci de ferme sunt infectate. La vaci infecția produce febră, diaree, lipsă de apetit, scăderea producției de lapte, și avorturi. Sunt de asemenea afectate și oile. Boala se transmite prin muște, deci în timpul iernii contaminarea este mai puțin probabilă dar se aștepată ca odată cu sosirea primăverii epidemia poate să ia proporții.
Minte sănătoasă în corp sănătos. Zahărul toxic? Cât de dulce este prea dulce? Dacă ne ghidăm după gustul americanilor, orice aliment trebuie să fie foarte dulce. În medie, fiecare persoană din America consumă aproximativ 22 de ligurițe de zahăr pe zi, adică 35 kg de zahăr pe an. Zahărul este omniprezent; de la conservele de legume și băuturile răcoritoare, până la produsele făinoase și majoritatea produselor semipreparate. Un articol publicat săptămâna trecută în revista Nature intitulat Toxicul Adevăr Despre Zahăr (The Toxic Truth About Sugar) explica că o cantitate mică de zahăr în alimetație nu constituie o problemă, prea mult zahăr însă, te omoară. În momentul de față, pe plan mondial, obezitatea a devenit o problemă mai mare decât malnutriția, iar consumul de zahăr nu numai că poate contribui la obezitate, dar modifică metabolismul organismului, crește tensiunea arterială, strică echilibrul hormonal și afectează negativ ficatul. Și prejudiciul adus ficatului este similar cu efectele abuzului de alcool, alcool care este produs din zahăr distilat, explica Dr. Robert Lustig, profesor la catedra de endocrinologie de la University of California, San Francisco (UCSF). Cercetătorii americani sunt de părere că zahărul în exces devine toxic pentru organism și propun măsuri radicale, ca zahărul să fie taxat și controlat la fel ca și tutunul și alcoolul. Două treimi din populația americii este considerată obeză, iar 80% din persoanele obeze dezvoltă diabet. În USA anual, pe plan național, 75% din cheltuielile medicale sunt alocate tratamentelor populației care suferă de diabet.
Textul săptămânii. ,,Ferice de cel ce îngrijește de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăvește”. Psalmul 41,1
Petre și Paul Gheorghe