La fiecare început de lună, obişnuiesc să notez în calendarul meu de perete cu fluturi, evenimentele importante: convenţii, deschideri, zile de naştere, termene limită. Evenimente pe care le dublez, înroşesc, colorez în funcţie de apropierea sau depărtarea lor.La fiecare început de lună, data de 20 sau 25 mi se pare foarte îndepărtată, aşa cum pare sesiunea la început de semestru. Sau vacanţa de vară în miez de ianuarie. Şi prinsă în rutina fiecărei zile, între două drumuri de 301, staţii de metrou şi alarme pe care le amân tot câte zece minute la începutul fiecărei zile, nici nu simt cum trec zilele una câte una. Uneori, ridicând ochii din monitor, privesc calendarul, văd culorile, dar îmi zic că mai e vreme. E abia 10. Şi cobor privirea la loc, între alte tabele şi documente care aşteaptă să fie definitivate.