„Caci omul nu-si cunoaste nici macar ceasul, intocmai ca pestii prinsi in mreaja nimicitoare si ca pasarile prinse in lat; ca si ei sunt prinsi si fiii oamenilor in vremea nenorocirii, cand vine fara veste nenorocirea peste ei.” (Ecles. 9.12) „Caci pentru orice lucru este o vreme si o judecata, si nenorocirea paste pe om. Dar el nu stie ce si cum se va intampla, caci n-are nici cine-i spune.” (Ecles. 8.6,7)

Si, chiar daca i-ar spune, nu ar crede. Oamenii traiesc fara sa isi dea seama ca, in timp ce ei isi duc viata linistiti si crezandu-se departe de orice pericol, cu atat mai mult de moarte, fara stiinta lor au loc evenimente si planuri care le vor rasturna sau chiar curma existenta. Oameni pe care nu i-au cunoscut, la care nu s-au gandit niciodata, le apar deodata in fata (nu neaparat la propriu) si le pun punct. In aceasta situatie s-a aflat si Sean Smith, ofiterul care raspundea de comunicatii la consulatul american de la Benghazi, Libia, acolo unde patru diplomati au fost ucisi, in proximitatea datei de 11 septembrie (probabil in mod simbolic la aceasta data, care a insemnat implinirea, anul acesta, a 11 ani de la atacul asupra turnurilor gemene). citeste in continuare