Înlătură relaţii. Schimbă gândurile şi inima. „Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. Sara a rămas însărcinată şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.” [1]
“După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: <<Avraame!>> <<Iată-mă!>>, a răspuns el. Dumnezeu i-a zis: <<Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te în ţara Moria şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.>>” [2] E ceva ciudat aici. Dumnezeu îi promite lui Avraam că va avea un fiu care îi va purta numele cu adevărat,[3] iar un capitol mai târziu acelaşi Dumnezeu îi cere să-l jertfească. Mă tot gândesc ce a fost în mintea lui Avraam când a auzit porunca lui Dumnezeu. Nu l-a întrebat dacă vrea, dacă Îl iubeşte, să facă aşa, ci pur şi simplu să facă. În următorul verset vedem că Avraam s-a pus pe treabă fără să spună un cuvânt: „Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său, Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.” [4] continuarea aici […]