“Laudati pe Domnul! Cantati Domnului o cantare noua, cantati laudele Lui, in adunarea credinciosilor Lui!” Muzica a fost mai totdeauna o unda de bucurie si speranta pentru oricine si orice pe acest pamant. Ca omenirea in timp si spatiu a degradat acest talant binecuvantat de Cel din ceruri, flutura a vreme de sfarsit de istorie a acestui pamant batran, obosit si incarcat de pacat si moarte. Muzica a fost de multe ori o poarta ce deschidea cerul, iar omul creeat de El, grafa pe frontispiciul cerului albastru, undele sonore ale instrumentelor manuite artistic de mainile lui diafane, ca un corolar de forta si talent oferit din plin, Marelui Creator. David, Solomon, Asaf si alti maestrii ai muzicii umane si aprobata de Isus, Epitalamul Cerurilor si al batranului Pamant, au cantat pe strune de instrumente cu coarde, cu timpane si cu jocuri, cu toba si cu arfa, cu chimvale sunatoare, au laudat pe Domnul. Ne-a dat marturie vie ca muzica poate fi divina, si mai aproape de cer, ca o jertfa de miros placut Creatorului Universului. Acestea erau Cantarile Sionului, ce au traversat veacurile pana la noi cei de astazi.
Odata cu noile tehnologii moderne, au fost create si noua nebunie a vrajei muzicale moderne, cu decibelii ei pe o linie electronica calculate matematic. Sunete si exprimari vocale ce te miri ca nu au nici o umbra de cadenta muzicala, iar formula clasica de “melodie” si “armonie”, a disparut in contextul destrabalarii totale. Ca sa nu mai spun de jocul scenic al interpretului ce poate fi exprimat ca o ballerina cu miscari fortate si pline de risc, sau ca o gimnasta pe barna ce joaca un rol de manechin olimpic cu tipete si urlete stopate din cand in cand de, bateriile clasice si electronice. Aceasta este noua muzica zisa usoara, inteleasa de multa lume si dornica de a excita simturile omului modern. A disparut calmul si vocala muzicala a melodiei, iar strigatul straniu al cantecului de azi, seamana a furtuna diabolica sonora, dublata de lumini colorate strident tocmai, ca sa duca spre desavasirea frivola pamanteana, numita fara jena, arta muzicala contemporana. Ea este muzica usoara in diversitatea ei bombastica, iar marfa ei se vinde in marile spatii special amenajate ale marilor magazine moderne, in conditii tehnice dintre cele mai avansate cu spectrari cromatice dintre cele mai ucigatoare ochiului.
Tinere al vremii de azi, stiu ca te atrage mirajul dansului modern, poleit cu umbra, penumbra si culoare. Stiu ca ai in biblioteca ta muzicala, piese ce te atrag ca un magnet urias, ce, te-a prins si nu poti sa evadezi. Stiu ca muzica calda si lina a romantismului classic nu te atrage, decat, atunci cand esti nevoit/a sa participi la un program cu totul special, dar, el este contra vointei tale. Stiu ca parintii tai, se roaga pentru tine, dar, nu-ti pasa, sant anii tai, si vrei sa-i petreci asa cum doreste inima ta de tanar adolescent. Mai stiu ca jonglezi cu fete si baieti ce te ajuta sa-ti duci trupul tau nevinovat, in valea pacatului sexual, in nuante si timpi diferiti ca masura de timp si spatiu. Stiu ca nu mai citesti Biblia, iar povestile de la masuta cu nisip au disparut demult de pe scoarta ta cerebrala. Mai stiu ca ai gusturi stranii in ale muzicii, iar selectarea muzicala este aleasa de sarpele cel vechi numit diavolul si satana, el lucrand pentru tine, zi si noapte, ca nu cumva sa apuci pe o alta cale ratacita. Este rea alegerea ta, iar muzica usoara, poate chiar si cea mai putin vinovata, poate fi o cursa pentru trupul tau de felina tanara si fara experienta. Tinere, cauta sa scapi de lanturile ei, si rupe orice legatura cu aceasta lume muzicalo-demonica a lumii in care traiesti. Si atunci, lacrima parintilor tai se va preface in oaze adanci de binecuvantare cereasca, spre binele tau si al celor dragi tie. Vino acasa la templul lui Cel Sfant si El te va primi ca pe copilul Lui, in veci de veci, Amin!
Arh. Gheorghe Petrescu, CUA University, Washington, DC., USA.