„Să nu vă pară rău de ceea ce veţi lăsa; căci tot ce este mai bun în ţara Egiptului va fi pentru voi”[1].
În urmă cu trei luni mă gândeam la tot ce aveam să las în urmă: biserica, familie, prieteni etc. Nu eram sigură de decizia mea, însă Dumnezeu parcă îmi spunea să merg înainte fără să mă gândesc prea mult la ce aveam să renunţ. Mă mutam în alt oraş, cu oameni necunoscuţi, un loc complet străin. continuarea aici […]