“Invață să-ți scrii durerile pe nisip și bucuriile pe stâncă.” (Anonim)
Adesea m-am întrebat de ce ne este atât de greu nouă, oamenilor, să ne exprimăm recunoștința și mulțumirea, fie că este vorba despre recunoștința față de Dumnezeu, fie că este vorba despre recunoștința față de oameni. De ce este mai ușor să observăm ceea ce nu avem sau să vedem partea goală a paharului?
Nemulțumirea este un păcat care își are originile în Grădina Eden, atunci când Adam și Eva și-au dorit să fie ca Dumnezeu. Apoi a continuat cu poporul Israel care a cârtit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise, chiar după ce Domnul îi scosese cu mână tare din Egipt și despărțise marea Roșie înaintea lor (Exod 16:2-3). Mulțumirea este atât de importantă pentru Dumnezeu, încât, mai târziu El le-a spus israeliților că orice ardere-de-tot trebuie să fie însoțită de o jertfă de mulțumire (Leviticul 6:12). continuarea aici […]