Cronica Ideilor: Sa nu ai alti Dumnezei afara de Mine!

SA  NU  AI  ALTI  DUMNEZEI  AFARA  DE  MINE

Motto:”Decat o viata intreaga cioara, mai bine o vara vultur.” Arh. Gheorghe Petrescu

Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, CUA University, Washington, DC, USA.

Sponsor: Adrian Dobrovolschi

“Eu sant Domnul, Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului, din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.”

 Prima porunca a decalogului se refera la autoritatea Creatorului Universului si implicit al planetei pamant. Sa fie clar, porunca face aluzie la, a nu te duce dupa alti dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurul vostru. “Sa nu va temeti de alti dumnezei; sa nu va inchinati inaintea lor, sa nu le slujiti, si sa nu le aduceti jertfe.”Intotdeauna, dupa caderea omului in pacat, diavolul a cautat sa-l faca pe om sa  de-a respect altui dumnezeu decat, adevaratului Dumnezeu, Cel Viu, in vecii vecilor. Si de aici neascultare peste alta neascultare, poporul Israel, s-a indepartat atat de mult de Adevaratul Dumnezeu incat, Cel din ceruri l-a lepatat si la lasat in voia pornirilor lor.

Astazi, lumea moderna religioasa, cauta cu disperare alti dumnezei la care sa se inchine, dupa poftele lor. Este demential ce se intampla cu omul zilelor noastre. Nu a mai ramas aproape nimic din prima porunca a decalogului, deoarece interpretarea ei, a capatat alte directii. Inchinarea la un dumnezeu construit sau fabricat din piatra naturala caramida arsa, teracota arsa, lut, metal, ceramica si alte materiale, au dat castig de cauza alegerii gresite a omului contemporan. Sedus de pastori, preoti, invatatori, rabuni, si lista poate continua, omul, si-a satisfacut gresit forma lui de evlavie spirituala.

Moda, dansul modern, fotbalul, banii, profesia, bautura, desfraul, si lista poate continua, sant mijoace folosite de diavol ca sa inspire in, mintea omului decazut si terminat psihic, noi dumnezei, la care el se obliga sa se inchine. Are libertatea de a alege ce vrea in materie de arta spirituala. Numai ca, si noi biserica lui Isus, avem aceleasi metehne de a ne ingrosa grumazul spre, noi dimensiuni creative in aceasta arta zisa, spirituala ca nu mai stii ce sa mai crezi. Tineretul, are drumul lui salbatic spre o lume deliranta fara stopuri, fara reguli de circulatie, fapt ce duc la noua creatie in materie de religie. Unde este inchinarea adevarata? Unde este Marele Eu Sant?

Finalul acesta al istoriei planetei pamant, aduce cu sine doua alternative si anume: O inchinare adevarata a omului la Dumnezeul Cel Viu si Adevarat, si o inchinare la un dumnezeu pamantean, facut, construit, fabricat, etc., de om. Cu o bucata de zeu pamantesc te incalzesti, cu cealalta bucata lucrata cu maiestrie te inchini la ea. Oare e posibil ca acest om al secolului accelaratiei, sa nu-si de-a seama de marele rau ce-l face cu propria lui constiinta? Oare pana cand vom gresi? Amin!