Ne-am ratacit la inceput de drum in bezna noptii
asa de repede si cu atata nepasare
si am ales sa ne ascundem chipul printre trestii
desi eram la noi acasa, si nu in alta tara…

Asa de putin timp am umblat prin Gradina,
nici nu am avut vreme sa ii cuprindem zarea,
acolo spatiul se rasfrangea feeric in lumina
din zorii diminetii si pana venea seara…

De-atunci avem in inimi amintiri de geneza
si doruri ce nici focul nu le mai poate stinge,
am fost asa de-aproape de viata fara bezna,
dar am ales o soarta stropita cu mult sange…

Nu am gandit cat rau ne va costa tradarea
si cat aveau sa-L doara ranile din palme,
El a venit in lume sa-nvinga intristarea,
sa sfarme boldul mortii, s-aduca primavara.

Acum privim cu dor spre spatii siderale,
pacatul crud loveste si sufletul ne doare
suntem flamanzi de viata si vasele sunt goale,
din Golgota mai curge iubire si iertare…

………………………………………..

Ne-am ratacit de Tatal la inceput de drum
si am plecat de-acasa spre seara ,in amurg,
azi ultimile semne in vesnicii se scurg,
Te asteptam in pace,Isus ,sa vii curand!

Gabriel Neagu
11.02.2009