În fiecare zi ne analizăm viaţa şi constatăm că nu e conform aşteptărilor noastre. Ajungem să nu ne mai mulţumim şi atunci renunţăm! Renunţăm la a ne automotiva şi ajungem în stadiul de plafonaţi.
Până în prezent am ajuns cu ajutorul părinţilor, al bunicilor şi poate al prietenilor. Ne-au fost alături la fiecare pas şi ne-au ajutat când am fost la strâmtorare. Acum pornim pe drumul personal, avem proprii alegeri, ţinte şi dorinţe. Începem să deschidem ochii, să învăţăm mersul nesfârşit al vieţii şi vedem cum lumea e colorată atât de trist –
fața ei palidă se răsfrânge asupra noastră încercând să ne întristeze pe zi ce trece tot mai mult.