Într-o după-amiază târzie cufundată în liniştea lipsei de ocupaţie şi umbrită de norii incendiaţi de amurgul unui soare astenic, nişte voci needucate m-au trezit din neatenţia mea adâncă: pesimistul şi optimistul din lăuntrul meu erau antrenaţi într-o dispută gălăgoasă la care am asistat fără să vreau:
|
|
|