Cel mai mare castig al crizelor este ca te descopera asa cum esti cu adevarat. Vorbind despre criza prin care trecem cu totii, cu greu i-am putea gasi vreun aspect pozitiv. Si totusi…
In urma cu cateva saptamani, comunitatile Curtisoara si Cherlesti aveau sa se implice intr-un proiect menit sa aduca o bucurie imensa unor suflete nenorocite. Rachelu Cristian, un tanar de 20 de ani, cu un pronuntat retard mintal si bunica sa, o batrana de 85 de ani, cocosata, (parintii lui au murit cand el avea doar cativa ani, de atunci ramanand in grija batranei bunici), aveau sa devina eroii comunei Teslui. Vecina lor, sora Mica, vazand situatia disperata in care se aflau (saracie si degradarea extrema a ceea ce cu greu se putea numi casa), a prezentat situatia fratelui Cristi Preda, care are un depozit de materiale de constructie. Desi criza, s-a luat decizia ca sa ii daramam bojdeuca si in locul ei sa facem o casa in toata regula.
De aici incep minunile. Curtisoara ar fi vrut sa faca unele renovari la casa de rugaciune, dar acum banii se indreptau in alta directie. Proiectul a insufletit cele doua comunitati, asa se face ca intr-o singura zi, cei peste 50 de frati (unii trecuti de 80 de ani !), surori si copii au reusit cu ajutorul Domnului sa zideasca toata casa, sa toarne stalpii si centura. Seara, preotul satului, un duhovnic ce si-a luat in serios misiunea, in timp ce ne vizita, ne-a marturisit ca nici nu s-ar fi asteptat sa fim mai putini de 40 de persoane la munca in acea zi. Ma intreb, ce s-ar fi intamplat daca l-am fi dezamagit ? Primarul, Radulet Spiru, s-a implicat cum a putut in acest proiect (aducand gratis piatra si nisip si avand grija de toata documentatia necesara). La daramarea vechii constructii au venit sa ajute si oamenii din sat, o prezenta aparte fiind tatal preotului de la Scornicesti. Dupa ce intr-o alta duminica s-a facut structura acoperisului, preotul ne-a trimis o echipa de tinichigii care au batut tabla. Intrebat, la o slujba, de ce ne ajuta, pentru ca noi calcam duminica, acesta a raspuns intelept : «adventistii au voie sa lucreze duminica pentru ca ei tin sambata!».
In timp ce unii cu greu mai gasesc putere financiara sa faca unele mici reparatii locuintelor lor, acest orfan va avea o casa frumoasa cadou de la adventisti. Oamenii din sat comenteaza cu mandrie ceea ce facem. In fiecare duminica, de la fratele primarului la alti vecini vin sa ne ajute, caci au inteles ca singurul motiv pentru care facem aceasta lucrare e acela ca asa sunt adventistii, dupa cum ei insisi au spus, «ajuta pe oricine!».
Din partea rudelor, aceasta familie nu a putut primi nici un sprijin (ba atunci cand s-a daramat vechea constructie din barne, au venit si si-au impartit lemnele intre ei!!!).
In sabatul din 18 iulie, in comunitatea Curtisoara s-au strans si fratii de la Cherlesti si o parte din cei de la Saltanesti sa laude pe Domnul. Invitat a fost domnul primar, care a primit din partea celor doua comunitati o diploma de excelenta pentru spiritul de colaborare si solidaritate si Cristian, beneficiarul acestei lucrari de evanghelizare. Vizibil emotionat, domnia sa a multumit fratilor pentru aceasta realizare si a dat asigurari ca ne va sprijini cu tot ce va putea.
Nu vom mai avea bani sa facem ceea ce ne propusesem pentru confortul nostru in casa Domnului (in vederea sarbatorii din 29 august cand biserica din Curtisoara va sarbatori 80 de ani de istorie adventa), dar avem un confort sufletesc cand stim ca Numele Celui pe care Il slujim este vorbit de bine.
Beneficiile crizei? Daca acest proiect s-ar fi desfasurat cand tuturor le mergea bine economic nu ar fi avut acelasi impact ca acum. Oamenii vorbesc de bine credinta adventista. Dar cel mai mare beneficiu, e ca iti creeaza ocazii cand sa arati cine esti: sare si lumina sau…
Si asa, un orfan si bunica sa, au o casa frunoasa. Fratii vor sa o si mobileze astfel incat la final, misiunea sa fie completa: o casa gata in aproximativ doua luni.
Ca pastor al acestor comunitati multumesc celor implicati si vreau sa subliniez ca nu suntem perfecti, si noi ne confruntam cu probleme, dar nu uitam un lucru: suntem o BISERICA pentru ca asa Si-a dorit Dumnezeu si vom ramane asa!
Gabi Gavrila
Pastor