2 Samuel 15
La prima vedere, răscoala lui Absalom pare motivată de relația șubredă a acestuia cu tatăl său, și ura ce i-o purta în suflet. Deși acestea au rolul lor în dezvoltarea prăpastiei întrei David și Absalom, fiului rebel i-a încolțit sămânța răsturnării tronului din alt sentiment. Este adevărat că a-l lăsa pe David să vadă cum se fărâmițează împărăția sub ochii lui era cea mai mare răzbunare. Răscoala a fost și urmarea firească a nehotărârii și neimplicării lui David în a opri anumite rele datorită păcatului cu Bat-Șeba, care i-a slăbit autoritatea în fața păcatelor din jurul său. Însă pe lângă condițiile prielnice care au favorizat rebeliunea lui Absalom, acesta avea ceva și în viața lui care l-a condus spre cădere.
Căderea lui Absalom
Căderea întotdeauna începe cu autoînălțarea. Căci „Mîndria merge înaintea pieirii şi trufia merge înaintea căderii,” spune Solomon în Proverbe 16:18. Capitolul anterior face o remarcă cu privire la popularitatea lui Absalom… (citește mai departe)