“Dacă A reprezintă succesul în viaţă, atunci A este egal cu x plus y plus z. Munca reprezinta x; y înseamna joacă; iar z – să ştii să-ţi ţii gura”.
Albert Einstein
Sărbătorim ziua păcălelii sau nu? Păcălelile sunt minciuni? Noi romanii ştim să facem haz de necaz… iar basmele româneşti au prins în iureşul lor personajul Păcală. Unul care ştia să evadeze, din orice gen de criză, prin păcăleală…
Păcăleala poate fi minciuna sau farsa… Păcăleala şi minciuna pot îmbrăca uneori aceeaşi haină dar, cel puţin în limba română, există totuşi o diferenţa între cele două. Românul Păcală, se ţinea de farse, de glume, transformând criza în motiv de râs şi veselie. Se poate considera extrem de favorizat cel care are în preajmă un om care ştie să transforme lacrima durerii în lacrima bucuriei!
Păcală, erou al snoavelor populare româneşti, este cunoscut pentru umorul şi isteţimea sa, ascunse sub o mască de naivitate şi simplitate. Tratează autorităţile săteşti (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală şi ironie usturătoare. Se pare ca harul de a pacali s-a manifestatla el înca din copilarie:
Păcală, copil, mergea în tren cu tatăl său la oraş şi, cum îşi scoase capul pe fereastră deschisă, tatăl său îi zise:
– Păcală, bagă capul înăuntru, căci vântul o să-ţi ia pălăria din cap!
Cum însă Păcală nu voia s-asculte, tatăl său îi smulse pălăria din cap şi i-o ascunse. Păcală începu atunci să plângă.
– Vezi ce se întâmplă când n-asculţi? îi spuse tatăl, voind să-l linişteasca. Hai, fii cuminte, căci eu am să suflu o dată şi ţi-o voi aduce înapoi de îndată!
Şi zicând acestea, fluiera o dată, trase pălăria de la spate şi i-o dădu lui Păcală, care nu mai putu de bucurie. După ce îşi puse pălăria pe cap, Păcală smulse şi el pălăria tatălui său şi, aruncând-o pe fereastra, îi zise cu veselie.
– Suflă încă o dată, tată, ca sa vie şi asta înapoi!
Păcăleala omenirii
De la farsa “nevinovată”, la minciuna periculoasă, care condamna chiar la moarte, este totuşi o anumita distanţă…
Ia şi mănâncă…. Vă spune ceva? Vă aminteşte ceva?
Se întampla oare de 1 aprilie? Pentru ca totul a fost o mare păcăleală: păcăleala omenirii… sau o mare minciuna, cea mai mare rostita vreodată… Înclin să cred că a fost minciună pentru că, de regulă, păcăleala mă face să râd pe când minciuna… mă face să plâng.
Care a fost prima păcăleală şi cea mai mare din istorie? Cine a fost prima păcălită? Totul se întâmpla în Grădina Edenului. Eva a fost înşelată şi apoi, Adam … Lucifer a spus Evei, că dacă va mânca din pomul cunoştinţei binelui şi răului va trai şi nicidecum nu va muri. Aiurea… ce păcăleală!…
Nu ştiu dacă era 1 aprilie, dar ştiu câteva lucruri:
1. Lucifer nu s-a lăsat de meseria asta; este numit “Tatăl mincinoşilor”; astazi continuă să înşele pe majoritatea oamenilor, şi cei mai mulţi îi cad în plasă, precum Adam si Eva.
2. El nu înşeală numai de 1 Aprilie, iar înşelăciunile lui au consecinţe serioase, veşnice.
Ce păcat că uneori chiar părinţii sunt păcăliţi atunci când… păcălesc!…
Păcălelile la români şi nu numai
Iată un sondaj făcut de revista Reader’s Digest, în decembrie 2008, prin intermediul IMAS – Marketing & Sondaje, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1249 persoane şi are o marjă de eroare de 2,8%, sondaj cu specificarea:
“ Moş Crăciun, primul în topul minciunilor spuse de părinţii români!”
– Moş Crăciun şi barza care aduce copiii sunt în topul minciunilor nevinovate spuse de părinţii români, care vor astfel să îşi cuminţească sau să îşi păcălească odraslele. Concluzia a rezultat dintr-un sondaj exclusiv prezentat de revista Reader’s Digest în ediţia de decembrie. Potrivit datelor, 85% dintre părinţi le spun copiilor minciuni nevinovate.
– Pe locul trei în topul păcălelilor părinţilor din România – dupa Moş Crăciun (67%) şi barză (66%) – se situează, cu 56%, urmatoarea minciunică: „Dacă minţi ţi se lungeşte nasul”. Alte născociri folosite de părinţii români sunt: „Dacă nu mănânci, o să rămâi mic”, „Unde pupă mama trece”, Zâna Măseluţa sau Bau-Bau, care îi ia pe copiii neascultatori.
– Conform rezultatelor studiului, invenţiile părinţilor nu diferă de la o zonă a ţării la alta. Diferenţele ţin, mai degrabă, de frecvenţa acestora: cei din Bucureşti îşi păcălesc cel mai des copiii, iar cei din Moldova îi păcălesc cel mai rar, psihologul dr. Mihaela Ghircoias explicând că „moldovenii sunt mai direcţi şi mai puţin sofisticatăţi”.
– În ceea ce priveşte vârsta, sondajul arată că persoanele care acum au între 18 şi 29 de ani au fost cel mai des minţite în copilărie. În grupul de vârstă de peste 60 de ani se găsesc respondenţii care au fost cel mai rar păcaliţi de părinţi.
– Un alt aspect interesant: peste 80% din părinţi le-au spus copiilor unele dintre minciunile care li s-au spus şi lor când erau mici.
– Dr. Elena Branaru, medic psihiatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, a comentat pentru revista Reader’s Digest că „minciunelele inofensive prind copilul în mrejele unui joc cu rezultat benefic, constructiv”. Ea a avertizat însă că aceste păcăleli ale părinţilor nu trebuie să aibă alte scopuri manipulatorii în afară de „împachetarea unor adevăruri care pot fi greu înţelese la o anumita vârstă în poveşti spuse frumos, în care învinge mereu binele”.
Ziua păcălelilor este sărbătorită şi în alte ţări cum ar fi: SUA, Marea Britanie, Spania, Italia, Poartugalia, Norvegia, Franţa, Germania dar şi în unele ţări din America Latina aici însă pe 28 decembrie.
Există şi superstiţii legate de această zi. Se spune că păcălelile trebuie făcute până la ora 12, cele făcute după se spune că aduc ghinion celui care păcăleşte. O altă superstiţie este legată de căsătorie. Se spune că cine se căsătoreşte în această zi , această căsătorie este ghinionistă, iar bărbatul care se va căsători în acastă zi va fi sub conducerea soţiei toată viaţa.
Obiceiuri, superstiţii, sărbători ciudate… Un creştin adevărat ar trebui să înţeleagă că păcăleala nu se afla în arsenalul divin. L-aţi auzit pe Domnul Iisus spunând:… “Am vrut doar să vă păcălesc?!!”