Intercer – Poezii si editoriale

Pe-al lui Isus drapel…

Pe-al lui Isus drapel e scris:
Pace, dragoste şi înfrăţire,
Şi-n drumul către Paradis
Avem cu toţii un candid vis
De-a fi un gând şi o simţire.

Ne pregătim de-a Lui venire!
Pe cerul alb de nori în glorie,
Când îngeri mii în strălucire
Îi vor da toţi cinste şi slăvire,
Vom preamări a Lui victorie!

Căci El prin moarte-a biruit
Pe cel ce-avea cheile morţii,
Pe diavolul, cel ce-n sfârşit
Prin scopu-i ce l-a-ntrezărit
Din om a şters destinul sorţii.

Prin Jertfa sfântă, la Calvar,
Prin sângele ce-a fost vărsat
El ne-a salvat, în al Său har
Si-a şters acel cumplit hotar,
Al morţii crunte, blestemat!

El a unit cerul, cu pământul
Prin planul cel de mântuire,
Ca în etern să stea Cuvântul
Prin sigilarea-n legământul
Cel nou cu-a Sa neprihănire.

De-a fi un gând şi o simţire
Avem cu toţii un candid vis:
Pace, dragoste şi înfrăţire
În marşul cel spre nemurire,
Pe-al lui Isus drapel e scris!

Flavius Laurian Duverna
01 noiembrie 2011

Gândul mi-l îndrept la Tine!

Gândul mi-l îndrept la Tine
Isuse scump şi prea iubit,
Ce viaţa data-I pentru mine,
Fără de murmur şi suspine,
Pe-al Golgotei munte jertfit!

Tu peste toate, mai presus
Purtat-ai crucea în spinare,
La locu-osândei fiind dus
Ca Miel de jertfă fiind supus,
Ca oaia mută, la tunsoare!

În susurul cel blând şi dulce
În Valea Plângerii, amare,
Te-ai lăsat jertfit pe cruce,
Să-mi poţi mântuire-aduce,
Din păcat să-mi dai salvare!

Pentru că din ghiara morţii
Prin sfânt sânge m-ai salvat,
Şi-ai schimbat destinul sorţii
Îţi cânt Doamne-n faţa porţii
De har, că-s răscumpărat!

Si-Ţi aduc drept mulţumire
Deplina-mi recunoştinţă,
Că-n sfânta-Ţi neprihănire
Prin jertfa cea din iubire
Pot să merg spre biruinţă!

Flavius Laurian Duverna
01 noiembrie 2011

Farmecul Codrului

Când apar stele mii seara
Pe-albastrul cer de cristal,
În drum galbenă ca ceara
Luna, astrul nopţii sideral
Trece-n marşu-i triumfal.

Calea-i peste munţi şi ape,
Peste păduri cu izvoare,
Unde vin ca să se-adape
În ce-a codrului răcoare
Cerbi, după zăduful mare.

Viaţa-n ritmu-i se trezeşte
Când încet soarele-apune,
Codrii verzi se-nveseleşte
Şi din frunze încep să sune,
Oştirea-n cârd să-şi adune.

Când molcom vântul adie
Cu-a sa briză, ca-n descânt,
Freamătul de codru-mbie
Cu chemarea-n dulce cânt
Să-i cunoşti farmecul sfânt.

Seara, după-asfinţit, vietăţi
Cată să-şi găsească hrana…
Prin stufişuri şi prin bălţi,
Cântă broaşte-n cor osana
Domnului, ca-n şi-alte dăţi.

Din instinct Îl preamăresc
Căci El grija lor o poartă,
Şi-animale, păsări cresc…
Lipsite de-a şti de soartă,
Viaţa-n codru şi-o trăiesc.

Cât de scumpă este viaţa
Când după odihnă, în zori,
Vin cu ,,Bună dimineaţa”
Mii de-albine, peste flori,
Şi din nectar iau dulceaţa.

Şi de-i ziuă, şi de-i noapte
Viaţa curge-n feluri multe,
Cine-ar fi s-audă-n şoapte,
A codrului taină s-asculte,
Desluşind rosturi şi fapte?

Flavius Laurian Duverna
27 octombrie 2011

Isuse bun!…

Isuse bun, îmi eşti Lumina
Ce îmi conduce paşii vieţii,
Şi zilnic îmi recunosc vina,
Să poţi să-mi aperi pricina
În ceasul sfânt al judecăţii!

Sângele sfânt, ce ai vărsat
La Golgota întins pe cruce,
Şi capu-n spini, încoronat
În semn că-ai fost Împărat,
Viaţa pentru veci mi-aduce!

Pentru scumpa-Ţi biruinţă
Câştigată în lupta dreaptă,
Ai dus crucea în suferinţă
Şi-ai căzut, sub neputinţă,
Viaţa-mi, spre a fi salvată!

Astăzi, Tu îmi eşti Lumina
Ce îmi străluceşti pe cale,
Spunând că treptat cortina
Sângelui ce-acoperit vina,
’Şi va strânge sforile sale!

Şi când harul se va-nchide
Doamne bun, speranţa vie
În ce-am dorit va deschide
Comori, ce nu s-or divide,
Şi-or fi-ntregi, în veşnicie!

Şi-ntocmai, vor fi-mplinite
Tot ce s-a spus de Cuvânt,
Despre lucruri mult vestite
Ce-n credinţă-au fost trăite,
Ca străin pe-acest pământ.

Flavius Laurian Duverna
31 octombrie 2011

Eram străin…

Eram străin printre ai mei,
Străin şi nebăgat în seamă;
Pribeag în plus fără temei
Lipsit de dorul dragostei,
Privind în viitor cu teamă.

Pe-a vieţii cale m-am trezit
Cum cei din jur mă ocolesc,
Şi-astfel cu sufletul mâhnit
Cu gândul spre nemărginit,
Aveam dor mare să trăiesc.

Şi am trăit împins de spini
Fiind din loc în loc mereu,
O sarcină-ntre cei străini,
Ca floarea lângă mărăcini,
Pe-al vieţii-umilitor traseu.

Şi cât vroiam o mângâiere
În viaţa plină de-ntristare,
Când amar şi grea durere
Cu-a lor forţă prin putere,
Mi-apăsau conştiinţa tare!

Şi-astfel a sosit momentul
Când Domnul mi-a arătat
Să nu mai judec prezentul,
Ci s-ascult atent îndemnul
De-a-I urma cu gând curat.

Prin al Dragostei sfânt har
Inima-mi de griji mâhnită
Mi-am pus pe al Său altar
S-o-ntărească-n al Său har,
Să-i dea pacea mult dorită.

Flavius Laurian Duverna
27 octombrie 2011

Hăinuță albă, sclipitoare
A îmbrăcat și străzi și case,
Se văd de-acum chipuri voioase,
Sunt pregătiri de sărbătoare.

Și inimile generoase,
Șterg lacrimi și singurătate,
Îmbracă totu-n bunătate,
Nălțând cântările frumoase.

Se uită zilele prea grele,
Durerile din trup sau suflet,
Un singur dor și-același zâmbet,
E presărat cu praf de stele.

Floare de colț

Isus iubit,
Îți pun o întrebare
Cum universul infinit
Încape-n inimioare?

Și slava Ta,
Unde-i ascunsă oare?
Mereu eu voi cânta ,
De-a Ta iubire mare!

Inima mea-
O iesle-atât de mică
Să Te primească vrea
S-asculte fără frică.

Să-Ți dau în dar,
Doar fapte de iubire,
Cuvânt frumos, de har
Ce-aduce fericire.

S-ofer la toți,
Blândețe, bunătate,
La fel cum la nepoți
Bunica tot împarte!

De azi promit
Voi fi cuminte, bun,
Pe drum merg liniștit,
Voi face tot ce spun.

Cu Tine doar,
În inimă și-n gând,
De-i întuneric chiar,
Sunt vesel orișicând.

Floare de colț

Oglinda-aceasta minunată,
Nu prinde chipul tău în ea,
Dar îți arată orice pată
Din caracter pe calea ta.

În ea vezi dragoste, răbdare,
Blândețe, pace, bucurie,
Doar bunătate, înfrânare,
Fapte bune, credincioșie.

Te-nvață să dai ascultare
La sfatul bun și părintesc,
Să nu lași vorbele să zboare-
Săgeți ce-un suflet nimicesc.

Să nu rostești neadevăruri,
Și să nu iei asupra ta,
Nici cel mai mic, simplu din lucruri,
Ce aparține altcuiva.

Să-ndepărtezi orice dorință,
Sau poftă ce te-ar înjosi,
Doar prin smerenie și credință
Orașul de-aur vei găsi.

Oglinda cere ascultare,
Perseverență, perfecțiune,
Voința ta oricât de mare
E în zadar. Renunț-poți spune.

O voce caldă te îndeamnă,
Privirea s-o ridici mai sus,
Plăcut cuvintele te cheamă
Și ajungi astfel la Isus.

Rămâi cu Mine totdeauna,
Alege doar ce Mi-e plăcut,
Nedespărțit de Mine-ntruna-
Aceasta-i ce ai de făcut!

Ascult în grabă căci e bine,
Cu drag de astăzi merg supus,
Dar iau oglinda lângă mine,
Când o privesc, Îl văd pe-Isus!

Floare de colț

Cântarea mea…

De-a lungu-ntregii veşnicii
Dorinţa Doamne, arzătoare,
Mi-e ca să cant în simfonii
Iubirea scumpă, salvatoare,
În glas puternic de cântare,
Să mi-o exprim în bucurii!

S-o cânt în lumea siderală,
Din Univers ce nici-o dată,
Nuanţa-i sfântă, triumfală,
În imnuri calde exprimată
Pentru Dragostea arătată,
N-au trăit-o-n foc de gală!

În lumi de îngeri heruvimi
Eterne-n sfântă consacrare,
Ce n-au ştiut de-ntunecimi
Nici de idei de-nfumurare,
Cântarea mea spre adorare
Să urce-n veşnice-nălţimi!

Să mă consider şi eu parte
Pe-al cerului sublim portal!
Renăscut din cruda moarte,
Şi din blestemu-i infernal,
Cântul meu sfânt, triumfal
Să răsune-n slăvi, departe!

Şi Universu-ntreg să ştie,
Ce-nţeles-au în cer îngerii,
Că prea scumpa simfonie
Cea din ,,Valea Plângerii”,
E Oda sfântă a înfrângerii
Lui Lucifer, pentru vecie…

E Oda scumpă, a bucuriei
Că din lupta cea mai grea,
Din focu-aprins al bătăliei
În Jertfa ce din cer venea,
Isus, ne-a adus mântuirea
Sfârşind canonul tragediei.

Flavius Laurian Duverna
26 octombrie 201

Doamne Bun!…

Doamne Bun, Te preamărim
Pentru Dragostea Ta mare,
Ce-n Isus, când ne gândim
Că L-ai dat preţ de salvare,
’N Jertfa de răscumpărare
Pentru veci, noi Te slăvim!

Viaţa noastră-Ţi închinăm
Şi tot ce-avem mai frumos,
Doamne Ţie-Ţi consacrăm
Şi-Ţi dăruim prin Hristos
Tot ce-avem mai de folos,
Trup şi suflet, Îţi predăm!

Printr-o viaţă de-ascultare
De preasfântul Tău Cuvânt,
Vrem ca-n Jertfa salvatoare
Să-Ţi-nălţăm al nostru cânt
Cât trăim pe-acest pământ,
Dându-Ţi glorie sub soare!

Flavius Laurian Duverna
26 octombrie 2011