Întrebări concludente

1. Nu este Sabatul numai pentru evrei? (Marcu 2:27 )

Nu. Isus a spus, “Sabatul a fost făcut pentru om.” Marcu 2:27. Nu este valabil numai pentru evrei, ci pentru toată omenirea–pentru toţi bărbaţii şi toate femeile de pretutindeni. Naţiunea iudaică a apărut la 2500 de ani după ce s-a instituit Sabatul.

2. Nu este versetul din Faptele 20:7 dovada că ucenicii au păstrat ca zi sfântă duminica? (Faptele Apostolilor 20:7 )

Biblia ne învaţă că fiecare zi începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte tot la apusul soarelui (Geneza 1:5, 8, 13, 19, 23, 31; Leviticul 23:32) deci o zi începe mai întâi cu partea întunecată din cele 24 de ore. Aşa că Sabatul începe vineri seara la apusul soarelui şi se sfârşeşte sâmbătă seara la apusul soarelui. Această întâlnire din Faptele 20 a avut loc în partea întunecată a duminicii, timp pe care noi îl numim acum sâmbătă noaptea. Traducerea New English Bible* începe Faptele 20:7 astfel: “Sâmbătă seara eram adunaţi împreună…” De fapt era o întâlnire de sâmbătă seara, care s-a prelungit până la miezul nopţii. Pavel era într-un turneu de rămas bun şi ştia că nu o să-i revadă pe aceşti oameni înainte de a muri (versetul 25). Nu e de mirare că a predicat atât de mult! (Nici un serviciu săptămânal obişnuit nu dura toată noaptea.) Pavel era gata “să plece a doua zi.” “Frângerea pâinii” nu are semnificaţie de “zi sfântă” şi oricum ei frângeau pâinea zilnic (Faptele 2:26). În acest pasaj al Scripturii nu avem nici cea mai mică dovadă că prima zi a săptămânii este sfântă şi nici că primii creştini ar fi considerat-o astfel. Nu avem aici o dovadă că Sabatul ar fi fost schimbat. Această întâlnire a fost menţionată, probabil doar pentru miracolul învierii lui Eutih, după ce murise din cauză că a căzut de la o fereastră de la etajul al treilea. În Ezechiel 46:1, Dumnezeu Se referă la ziua de duminică, ca la una din cele şase “zile lucrătoare.”

*(C) The Delegates of the Oxford University Press and the Syndics of the Cambridge University Press, 1961, 1970. Used by permission.

3. Dar oare nu vorbeşte textul din 1 Corinteni 16:2 despre darurile şcolii duminicale? (1 Corinteni 16:2 )

NU, aici nu se face nici o referinţă la vreo întâlnire publică. Banii trebuiau puşi deoparte acasă. În Iudeea bântuia o foamete (Romani 15:26; Faptele 11:26-30), şi Pavel le-a scris bisericilor din Asia Mică rugându-le să îşi ajute confraţii loviţi de foamete. Toţi aceşti creştini sfinţeau Sabatul, astfel încât Pavel le-a sugerat ca duminică dimineaţa (atunci era timpul când ei îşi plăteau dările şi îşi făceau socotelile), după ce trecea Sabatul, ei să pună deoparte câte ceva pentru confraţii aflaţi în nevoie, pentru a fi la îndemână când ar fi venit el. Acest lucru trebuia să se facă confidenţial sau, cum spune La Santa Biblia (o traducere spaniolă) “acasă.” Observaţi şi faptul că nu există aici nici o referinţă că duminica ar fi o zi sfântă. De fapt, Biblia nu porunceşte şi nici măcar nu sugerează niciunde păzirea duminicii.

4. Dar nu-i aşa că s-a pierdut o parte din timp şi zilele săptămânii s-au schimbat, în comparaţie cu vremea în care a trăit Hristos? (Luca 4:16 )

Nu! Enciclopedii vrednice de încredere şi cărţi de referinţă ne arată clar că ziua a şaptea din zilele noaste este aceeaşi zi pe care a sfinţit-o Domnul Isus. Este doar o chestiune de cercetare.

5. Nu este Ioan 20:19 dovada scrisă a instituirii de către ucenici a păzirii duminicii în onoarea învierii? (Ioan 20:19 )

Din contră, în momentul acela ucenicii nici măcar nu credeau că avusese loc învierea (Marcu 16:14). Ei se întâlniseră acolo “de teama iudeilor” şi îşi zăvorâseră uşile. Când Isus a apărut în mijlocul lor, El i-a mustrat “pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat.” Nu este aici nici o referire la faptul că ar fi socotit duminica o zi sfântă. Doar opt texte din Noul Testament menţionează prima zi a săptămânii; nici unul din ele nu implică şi faptul că ar fi sfântă.

6. Nu desfiinţează Coloseni 2:14-17 Sabatul zilei a şaptea? (Coloseni 2:14 )

Deloc. Se referă numai la sabatele care erau “o umbră a lucrurilor viitoare” şi nu la Sabatul zilei a şaptea. În timpul acela erau şapte zile sfinte anuale sau sărbători, care, în Vechiul Israel mai erau numite şi sabate. Acestea erau adăugate sau pe lângă Sabatul zilei a şaptea “afară de aceasta să păziţi Sabatele Domnului” (Leviticul 23:38). Acestea erau umbre sau indicatoare către cruce şi şi-au sfârşit valabilitatea la cruce. Sabatul zilei a şaptea a lui Dumnezeu a fost făcut înainte ca să apară păcatul, deci nu putea prefigura sau anunţa nimic cu privire la eliberarea de păcat. De aceea Coloseni capitolul 2 diferenţiază şi menţionează anume, că sabatele erau ” o umbră”. Aceste şapte sabate anuale care au fost desfiinţate sunt enumerate în Leviticul capitolul 23.

7. Nu-i aşa că în conformitate cu Romani 14:5, ziua pe care o păstrăm este o chestiune de opinie personală? (Romani 14:5 )

Observaţi că întreg capitolul este despre a-i judeca pe alţii (versetele 4, 10, 13). Subiectul dezbătut aici nu este despre Sabatul zilei a şaptea, care era o parte a marii legi morale, ci despre zilele de sărbătoare anuale ale legii ceremoniale. Iudeii creştini îi judecau pe creştinii dintre neamuri că nu le respectă. Pavel spune pur şi simplu, “Nu vă judecaţi unul pe altul. Acea lege ceremonială nu mai este obligatorie.”

Întrebări

1. Isus a păzit (1)

___ Duminica, ca pe o zi sfântă.
___ Sabatul zilei a şaptea.
___ Orice altă zi sfântă.

2. Ziua Domnului este (1)

___ Duminica, prima zi a săptămânii.
___ Sabatul, a şaptea zi a săptămânii.
___ Orice zi hotărâm să o dedicăm Domnului.

3. Sabatul a fost făcut (1)

___ Doar pentru evrei.
___ De către Dumnezeu la Creaţiune, pentru toţi bărbaţii şi femeile din orice loc sau timp.
___ Doar pentru oamenii care au trăit în timpurile Vechiului Testament.

4. Schimbarea Sabatului de la sâmbătă la duminică s-a făcut de (1)

___ Hristos.
___ Apostoli.
___ Oameni intenţionat greşiţi.

5. Legea lui Dumnezeu, care include porunca Sabatului, (1)

___ Nu mai este valabilă astăzi.
___ Nu se poate schimba niciodată. Este obligatorie şi astăzi.
___ s-a sfârşit la moartea lui Hristos.

6. În biserica Noului Testament, neamurile convertite şi apostolii (1)

___ Au păstrat ca sfântă, duminica.
___ I-au învăţat pe alţii că orice zi poate fi sfântă atâta timp cât eşti sincer.
___ Au păstrat Sabatul.

7. Sabatul (1)

___ S-a sfârşit la cruce.
___ Se va sfârşi la a doua venire a lui Hristos.
___ Va fi păstrat în împărăţia veşnică a lui Dumnezeu, de către mântuiţii din toate timpurile.

8. Deoarece Sabatul face parte din legea lui Dumnezeu, călcarea Sabatului este (1)

___ Un lucru despre care nu trebuie să ne îngrijorăm de la moartea lui Hristos.
___ Un păcat periculos, pentru că să calci Sabatul înseamnă să calci în picioare un lucru sfânt.
___ Fără importanţă astăzi.

9. Toţi cei care într-adevăr Îl iubesc şi Îl urmează pe Isus vor (1)

___ Păstra Sabatul, la fel ca Isus.
___ Păstra ca sfântă orice altă zi.
___ Păstra duminica, ca pe o zi sfântă.

10. Sabatul este (1)

___ Duminica, prima zi a săptămânii.
___ Sâmbăta, a şaptea zi a săptămânii.
___ Orice zi Îi dedicăm lui Dumnezeu.

11. Păstrarea duminicii (1)

___ Este o invenţie a oamenilor, care a fost prezisă în Biblie.
___ Este planul lui Dumnezeu pentru astăzi.
___ Îşi are originea în învierea lui Isus şi a fost aprobată în ziua Cincizecimii.

12. Păstrarea Sabatului este (1)

___ Un semn de legalism.
___ Important numai pentru evrei.
___ Semnul lui Dumnezeu, de Creator şi Răscumpărător.