* înainte de a citi articolul te rog sa citeşti Proverbe 5, fără de care nu vei avea toată imaginea de ansamblu. Integritatea este un edificiu care se clădeşte pe temelia înţelepciunii. Erosul poate fi cea mai mare tragedie existenţială în absenţa logos-ului şi sophiei. Dacă plăcerea trupească suprimă iubirea de înţelepciune rezultatul va fi o moarte prematură a celor mai nobile trăsături şi în final a întregii fiinţe. Erosul are timpul lui, iar timpul lui este întotdeauna după … [Citeşte mai departe...]
Un prim minut
23:59, 00:00 si apoi gata! Primul minut de viaţă în noul an, 00:01. Primele clipe pentru o nouă şansă pe care Dumnezeu ne-a dat-o pentru a trăi şi pentru a face ca viaţa să arate altfel. Sunt convins că deja v-aţi făcut planuri şi aţi încercat să stabiliţi care vor fi obiectivele pentru noul an, dar… oare nu uităm ceva? Începem să visăm – desigur, cei care avem mai mult curaj de a ne aventura în necunoscut – că „vom schimba lumea” şi că, începând cu acest an toate domeniile din viaţă care nu au … [Citeşte mai departe...]
A fi ispitit ≈ a fi vaccinat ( Dinu Valentin, Revista RE:spiro )
“Dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui.” [1] VIRUS, un cuvânt care sună urât, un cuvânt care provoacă repulsie, ceva de care toţi vrem să stăm departe şi care să nu ne atingă. VACCIN, un cuvânt care dă speranţă, ceva care poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, ceva pe care doreşti să îl ai. Este totuşi paradoxal, faptul că pentru a avea un vaccin ai nevoie mai întâi de un virus şi nu invers. Poate că … [Citeşte mai departe...]
2014: corabia nebunilor sau ne…bunilor? ( Daniel Nitulescu, Revista RE:spiro )
Lumea seamănă din ce în ce mai mult cu o corabie a oamenilor ieşiţi din minţi şi din fire. Anxietăţile locuitorilor Vestului au născocit corabia plină de nebuni, condusă de nebuni; imagine care a îmbrăcat de-a lungul timpului multe forme: mai o satiră compusă de Sebastian Brant, mai nişte gravuri à la Albrecht Dürer. Satira ‘‘Das Narrenschiff’’ – ‘‘Corabia nebunilor’’ a lui Sebastian Brant – găseşte corespondent în fiecare epocăşi cultură. Anul 2014 va semăna din ce în ce mai mult cu două … [Citeşte mai departe...]
Dragostea trecută prin stomac ( Ionut Stanica, Revista RE:spiro )
Trăia odată, demult, în vremurile străvechi, un pui de creatură fantastic de fioroasă. Avea dinţi de crocobazdugat, ochi de hotorotocleanţă şi atunci când te privea, te trimitea cu gândul mai întâi în pământ, apoi cu vreo câteva milenii în urmă, undeva la familia bilibistroceilor. Imediat după aceea te trimitea în stomac (asta dacă aveai ghinionul să-l întâlneşti înainte de ora prânzului); de altfel era băiat bun. Urechile îi erau ascuţite 24 de ore din 24 şi captau pe o rază de treisprezece … [Citeşte mai departe...]
Bemoli care te înalţă şi diezi care te coboară ( Emina Tutuianu, Revista RE:spiro )
Sunt în lume inimi de toate culorile şi mărimile. Inimi nuanţate în culori calde, primitoare, sunt şi inimi spoite în culori întunecate şi reci. Sunt inimi atât de mari, încât încap în ele milioane de persoane şi sunt inimi în care nici măcar o persoană nu încape cu totul pentru că locul este prea strâmt, ocupat deja de obiecte preţioase sau de eul care se lăfăie acolo, fără să mai lase nici măcar un colţişor liber. Şi dacă totuşi mai rămâne vreun loc neocupat, se grăbesc păianjenii să ţeasă tot … [Citeşte mai departe...]
De aceea suntem doi ( Marius Andrei, Revista RE:spiro )
“Vino dar să ne sfătuim împreună…” [1] Sunt momente în relația de cuplu când avem probleme și atunci căutăm o soluție rapidă la problema noastră cerând sfatul unui prieten. Dar Dumnezeu ne îndeamnă să căutăm mai întâi sfatul Lui și al partenerului de viață înainte de a cere sfatul altcuiva din afara familiei. Din nefericire, în mod deosebit soțiile sunt tentate să facă lucrul acesta. Aleargă la un pastor sau la un prieten atunci când apar probleme. În loc să stea de vorbă cu soțul, ele preferă … [Citeşte mai departe...]
Trăieşte (frumos) din prima! ( Matei Bogdan, Revista RE:spiro )
Trăim… însă fără a fi conștienți că viața nu are buton de dat înapoi. Cine nu știe că viața nu merge decât înainte și că ce s-a dus, dus rămâne? Ei bine, adevărul e că toți știm asta! Fie că ne place, fie că nu, lucrurile nu merg decât într-o direcție. Felul cum organizăm lucrurile pe diferite planuri face diferenţa între a trăi frumos şi a supravieţui. Relațiile cu ceilalți Cum ar fi relațiile noastre cu cei din jur? Am fi oare mai atenți? Am arunca vorbe dure atât de ușor în stânga și-n … [Citeşte mai departe...]
Acreditare ARACIS la Institutul Teologic Adventist
Cea mai bună veste din partea Institutului Teologic Adventist, la începutul anului 2014, este că programul de studii de licență Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar a primit avizul de Acreditare din partea ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Hotărârea a fost luată în ședința din data de 19.12.2013, când au fost acreditate sau reacreditate alte 14 programe universitare de la mai multe instituții de învățământ superior din țară. Dar ce a însemnat … [Citeşte mai departe...]
Când Dumnezeu promite… – partea a III-a ( Antonia Albu, Revista RE:spiro )
Înlătură relaţii. Schimbă gândurile şi inima. „Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. Sara a rămas însărcinată şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.” [1] “După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: <<Avraame!>> <<Iată-mă!>>, a răspuns el. Dumnezeu i-a zis: <<Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; … [Citeşte mai departe...]
Când Dumnezeu promite… – partea a II-a ( Antonia Albu, Revista RE:spiro )
…înlătură orice resursă umană. John Bevere în Victorie în pustie[1] aduce în discuţie promisiunea pe care Dumnezeu i-a făcut-o lui Avraam, aceea că îi va da un moştenitor. „Să explic: Dumnezeu i-a promis lui Avraam că va avea un fiu. Acest fiu trebuia să vină din propriul trup al lui Avraam. Dumnezeu nu a spus nimic despre rolul soţiei lui sterpe, Sara, în toată această promisiune. După unsprezece ani de aşteptare, Sara a venit la Avraam cu ideea următoare: <<Sunt stearpă şi am trecut de … [Citeşte mai departe...]
Când Dumnezeu promite… – partea I ( Antonia Albu, Revista RE:spiro )
„Există în prezent slujitori care Îl caută cu sârguinţă pe Dumnezeu, dar şi în cazul lor pare să nu se întâmple nimic. Ei îşi dau seama că se află într-un loc şi într-o vreme de uscăciune. Îi privesc pe alţii cum se promovează pe sine şi cum slujirea lor se bucură de succes, folosind programe şi metode seculare. Cu toate acestea, Dumnezeu nu vrea ca cei dintâi să folosească astfel de metode. De ce? Pentru că însuşi Dumnezeu le pregăteşte fundaţia.” [1] Sunt atâtea momente în viaţa noastră când … [Citeşte mai departe...]
- « Pagina anterioară
- 1
- …
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- …
- 65
- Pagina următoare »